Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.
Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici creşte cu până la 8% de la 1 iulie, potrivit unei decizii recente a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De la 1 iulie, preţul final la electricitate pentru consumatorii casnici este format dintr-un tarif reglementat de ANRE, care are o pondere de 10% din preţul total, şi dintr-o componentă care reflectă preţul din piaţa liberă, care are o pondere de 90%.
Potrivit unui comunicat al ANRE, componenta reglementată (10%) va scădea cu 5,16% iar cea de piaţă liberă (90%) va urca cu 8,53%.
„În domeniul energiei electrice, Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat Ordinul nr. 50/2017 privind modificarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă (FUI) clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate, prin care s-a decis scăderea cu 5,16% a tarifelor reglementate aplicate de FUI clienţilor casnici, începând cu data de 1 iulie 2017 şi până la sfârşitul acestui an. Energia electrică furnizată la tarife reglementate reprezintă 10% din totalul energiei electrice furnizate la clienţii casnici. Avizarea tarifelor de tip Componentă piaţă concurenţială (CPC), cu modificări faţă de solicitările FUI, aplicabile, în trimestrul III, clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Energia electrică furnizată la tarif CPC reprezintă 90% din consumul clienţilor casnici şi este achiziţionată de FUI exclusiv din piaţa concurenţială, unde preţul energiei electrice a înregistrat o creştere cu 24% faţă de trimestrul II. În aceste condiţii, deşi FUI au propus creşteri cu 25% a acestor tarife, pe baza analizei realităţilor şi tendinţelor din piaţă, ANRE a considerat justificată o creştere medie la nivel naţional a tarifelor de tip CPC de 8,53%”, precizează ANRE, citat de Agerpres.
Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, anunţa, în luna februarie a acestui an, că preţul energiei electrice pentru populaţie ar putea creşte cu 1-2% de la 1 iulie, ca urmare a preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.
„Preţul la energie electrică se recalculează la fiecare şase luni, iar următoarea recalculare va fi la 1 iulie. Considerăm că preţul ori va rămâne la acelaşi nivel, ori va fi o ajustare de cel mult 1-2% în plus”, a spus Havrileţ în 15 februarie.
Pe parcursul lunii ianuarie, preţurile pe bursă au crescut foarte mult, ajungând la finalul lunii la peste 650 de lei pe MWh, nivel dublu faţă de cel din primele zile ale anului.
Statutul si rolul anre
Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită în continuare ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional, având ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.
În scopul asigurării exercitării în teritoriu a competenţelor sale, ANRE are în structură oficii teritoriale fără personalitate juridică.
Conducerea ANRE
ANRE este condusă de un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi.
Preşedintele este reprezentantul de drept al ANRE ca autoritate administrativă autonomă şi ca persoană juridică de drept public, precum şi în raporturi de drept comun.
În caz de indisponibilitate temporară a preşedintelui, reprezentarea legală a ANRE revine unuia dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de că preşedinte, sau, în absenţa vicepreşedinţilor, se atribuie membrului celui mai vârstnic al Comitetului de reglementare.
În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii.
Preşedintele stabileşte prin decizie internă domeniile de responsabilitate, atribuţiile şi competenţele vicepreşedinţilor ANRE şi ale scretarului general.
Ordinele şi deciziile cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României,Partea I.
Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANRE se asigură integral din venituri proprii.
Veniturile proprii ale ANRE provin din tarife percepute pentru acordarea de licenţe, autorizaţii şi atestări, contribuţii anuale percepute operatorilor economici reglementaţi din sectorul energiei electrice şi termice şi al gazelor naturale, precum şi din fonduri acordate de organisme internaţionale,nivelul acestora se stabileşte anual prin ordin al ANRE, în condiţiile legii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se aprobă prin ordin al președintelui ANRE iar execuţia bugetară se realizează conform practicilor şi procedurilor controlului şi auditului intern.
În fiecare an, bugetul aprobat şi execuţia bugetară pe anul anterior se publică pe pagina de internet a ANRE.
Preşedintele ANRE este ordonator principal de credite.
Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli se reportează ca sursă de finanţare în anul următor. Deficitul se acoperă din sursele anului următor, inclusiv din împrumuturi bancare şi de trezorerie.
Preşedintele ANRE are, în principal, următoarele atribuţii:
- conduce şi coordonează activitatea ANRE;
- reprezintă autoritatea în raporturile cu instituţiile naţionale şi internaţionale, cu persoanele juridice şi fizice, române sau străine;
- aprobă strategia de dezvoltare instituţională a ANRE, programele de activitate şi programele de cooperare;
- aprobă angajarea personalului ANRE, corespunzător Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante;
- asigură încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor ANRE, în condiţiile legii;
- acordă delegările de competenţă şi împuternicirile de reprezentare vicepreşedinţilor şi personalului ANRE, în actul de delegare fiind precizate expres limitele şi condiţiile delegării;
- aprobă statul de funcţii al ANRE.
Preşedintele ANRE prezintă Parlamentului raportul anual de activitate pentru anul anterior, până la data de 30 aprilie, care va fi dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.
Raportul anual de activitate este analizat de Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, Comisia economică, industrii şi servicii a Senatului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului. Comisiile întocmesc şi adoptă un raport comun, care se prezintă celor două Camere ale Parlamentului.
ANRE întocmeşte un raport anual privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate aprobate pentru anul următor şi îl transmite celor două Camere ale Parlamentului până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
ATRIBUŢII ŞI COMPETENŢE GENERALE ANRE
ANRE colaborează cu autorităţile de reglementare ale statelor din regiune, inclusiv prin acorduri de cooperare, cu Agenţia de Cooperare a Reglementatorilor în Domeniul Energiei – ACER şi Comisia Europeană, pentru armonizarea cadrului de reglementare pentru dezvoltarea pieţei regionale, a regulilor privind schimburile transfrontaliere de energie electrică şi gaze naturale, a celor privind gestionarea şi alocarea capacităţilor de interconexiune, fără a aduce atingere atribuţiilor şi competenţelor acestora.
În îndeplinirea atribuţiilor sale şi fără a se aduce atingere competenţelor sale de luare a deciziilor în activitatea de reglementare, ANRE colaborează cu Consiliul Concurenţei, cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu ministerele şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale interesate, cu asociaţiile consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale, cu operatorii economici specializaţi care prestează servicii pentru sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile profesionale din domeniul energiei electrice şi gazelor naturale, cu asociaţiile patronale şi sindicale, inclusiv prin schimburi reciproce de informaţii.
ANRE are dreptul să solicite toate informaţiile şi documentele necesare, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale legale, de la operatorii economici din domeniul său de activitate, inclusiv evidenţele contabile ale acestora, justificări pentru orice refuz de a acorda acces terţilor la reţea, precum şi orice informaţii privind măsurile necesare pentru întărirea reţelei sau în legătură cu soluţionarea unor plângeri.
ANRE organizează consultări publice în oricare dintre situaţiile prevăzute explicit de lege sau ori de câte ori apreciază că este necesar şi, în toate cazurile, înainte de a adopta reglementări ori măsuri ce pot avea repercusiuni importante asupra funcţionării pieţei de energie electrică sau de gaze naturale, oferindu-se astfel părţilor interesate posibilitatea de a formula opinii şi de a transmite observaţii asupra măsurilor propuse.COMITETUL DE REGLEMENTARE
Pentru aprobarea reglementărilor în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale s-a constituit Comitetul de reglementare format din 7 membri (preşedintele ANRE, 2 vicepreşedinţi şi 4 membri).
Numirea şi revocarea membrilor Comitetului de reglementare se fac de către Parlament în şedinţa comună a celor două Camere.
Activitatea Comitetului de reglementare se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a Preşedintelui ANRE.
Membrii Comitetului de reglementare şi întreg personalul ANRE acţionează în mod independent de orice interes al participanţilor la piaţa de energie electrică sau cea de gaze naturale, nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea vreunei entităţi publice ori private în îndeplinirea atribuţiilor de reglementare care le revin, nu desfăşoară activităţi cu caracter lucrativ în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale, cu excepţia celor cu caracter didactic de instruire profesională, nu deţin acţiuni sau părţi sociale şi nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere la societăţi comerciale cu obiect de activitate în sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale ori în orice alte domenii care se află în competenţa ANRE, în condiţiile legii.
CONSILIUL CONSULTATIV
Comitetul de reglementare este asistat de un Consiliu consultativ, format din 13 membri, numiţi prin decizie a primului-ministru, cu rol în asigurarea armonizării intereselor operatorilor economici din sectorul energiei electrice, termice şi al gazelor naturale cu cele ale consumatorilor, evaluează impactul reglementărilor ANRE şi face propuneri de îmbunătăţire a acestora.
Activitatea Consiliului consultativ se desfăşoară în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE.Activitatea de reglementare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE se realizează în baza Legii nr.123 a energiei electrice şi gazelor naturale, şi a Legii nr. 160/2012, privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, aceste legi transpun în legislaţia naţională prevederile celui de-al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene privind piaţa internă de energie.
ANRE asigură publicarea pe pagina de internet a informaţiilor de interes public.
ANRE îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor transparenţei, obiectivităţii, proporţionalităţii, imparţialităţii, neutralităţii în relaţia cu operatorii economici şi nediscriminării.Principalele atributii conferite ANRE prin legislatia primara sunt următoarele:
- emite, modifica sau retrage autorizatii si licente,
- emite reglementari tehnice si comerciale, asigura accesul si racordarea la retelele de energie electrica si gaze naturale,
- emite si aproba metodologii de stabilire a preturilor si tarifelor,
- aproba preturi si tarife
- asigura monitorizarea functionarii pietelor de energie eletrica si gaze naturale
- promoveaza producerea de energie din surse regenrabile si cogenerare
OBIECTIVE GENERALE
În îndeplinirea atribuţiilor şi competenţelor sale, ANRE contribuie la realizarea următoarelor obiective generale:
- promovarea unei pieţe interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană, precum şi garantarea condiţiilor adecvate pentru funcţionarea eficientă şi sigură a reţelelor de energie electrică şi gaze, având în vedere obiectivele pe termen lung;
- dezvoltarea pieţelor regionale competitive şi funcţionale, integrate în piaţa internă europeană de energie electrică;
- eliminarea restricţiilor privind comerţul transfrontalier cu energie electrică şi gaze naturale, pentru a satisface cererea şi a îmbunătăţi integrarea pieţei naţionale în piaţa internă europeană de energie electrică şi gaze naturale;
- dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie;
- facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie;
- asigurarea acordării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale, pentru a creşte eficienţa funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă;
- protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente, prin sprijinirea clienţilor vulnerabili, prin impunerea unor standarde de calitate a serviciilor publice din sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, prin facilitarea accesului clienţilor finali la datele proprii de consum necesare în procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică sau gaze naturale, precum şi prin informarea cât mai corectă şi completă a consumatorilor;
- garantarea respectării de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin în ceea ce priveşte transparenţa.
REŢEAUA facturilor umflate la curent. Cum îşi aranja ŞPAGA un şef ANRE
„Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit, am mai dres busuiocul”
Facturile la energie electrică ar fi fost umflate de compania ENEL, susţin procurorii DNA în dosarul în care au cerut arestarea vicepreşedintelui ANRE, Claudiu Dumbrăveanu. În 2012, compania ar fi taxat dublu certificatele verzi, situaţie care ar fi fost sesizată de ANRE, instituţia care supraveghează piaţa de energia, dar care nu a luat vreo măsură care să remedieze situaţia. În loc să oblige ENEL să reducă facturile, vicepreşedintele ANRE a luat şpagă, iar scăderea a fost de aproape şase ori mai mică decât ar fi trebuit, 1,3% în loc de 6%. Astfel că în conturile ENEL au rămas 2,5 milioane euro. Mai mult, datele DNA mai arată că firma italiană ar mai fi dat mită şi pentru ca instituţiile statului să mintă în acte. Mai exact, ENEL a primit un certificat că este eficientă şi că nu are pierderi, asta însemnând că statul recunoaşte că a făcut investiţii masive în reţelele de curent. În realitate aceste investiţii nu există şi certificatul este dat în urma unor înţelegeri frauduloase. În replică, ENEL susţine că şi-a respectat toate angajamentele faţă de statul român şi că a fost disponibilă să colaboreze cu DNA.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreşedintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanţii unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreşedintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, şi prieten cu Gheorghe Ciubotar, acţionarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-şi micşoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL şi-a utilizat influenţa în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susţin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiştii instituţiei au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetăţenii abonaţi la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu şi-a respectat contractul de privatizare şi a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deşi se obligase să facă investiţii.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micşoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reuşit să obţină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectaţi de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaţilor ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasaţi nejustificat de companie, susţin procurorii. Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcţie de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuţie Muntenia este pasibilă de sancţiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiţionat micşorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziţie echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreşedintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susţin procurorii:
►Caracterul necuvenit al foloaselor obţinute (constând în încheierea acordului-cadru şi a celor două contracte de execuţie lucrări, precum şi în obţinerea de referinţe pentru licitaţii ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuţia inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obţinerea unor soluţii avantajoase pentru ENEL, sens în care a ţinut cont de intervenţia acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condiţiile in care se cunoştea că aceasta practica preţuri mai mari decât preţul pieţei, existând o viciere a deciziei de desemnare a câştigătorilor. (sursa: referat DNA)
”Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreşedintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reuşit să obţină pentru ENEL Muntenia recunoaşterea unui spor de eficienţă energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoaşterea sporului de eficienţă înseamă că ANRE recunoaşte că ENEL şi-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea reţelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiţii sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reţine în referatul procurorilor:
►În realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalităţi, în baza înţelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
►Astfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal aşa cum aţi vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficienţă din CPT 25%…………….şi atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacţia lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
►De asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum şi că nu are nicio reclamaţie la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investiţiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiţii a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acţiuni şi s-a angajat la investiţii de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investiţiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro aşa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curţii de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menţionată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiţii, dar Curtea de Conturi susţine că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curţii de Conturi au concluzionat că ENEL nu şi-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curţii de Conturi mai arată şi că reprezentanţii statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL şi să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curţii acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reţine următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligaţiei contractuale de a urmări utilizarea preţului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanţării angajamentului anticipat de investiţii”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe acelaşi Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel şi-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deţine informaţii suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Preţul de Subscriere ca sursă de finanţare a Angajamentului Anticipat de Investiţii pe anii 2009 şi 2010… şi că nu a finanţat investiţiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităţilor Societăţii în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reţinut despre acest aspect următoarele:
►Astfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participaţia proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din ţară a sumelor de bani obţinute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcţionate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în ţară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligaţiilor de investiţii angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participaţia ca obligaţie de investiţie din partea acţionarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacţionar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participaţie proprie a părţii italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susţine că şi-a arătat toată disponibilitatea faţă de autorităţi pentru a clarifica sistuaţia. ENEL susţine că şi-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
►Enel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziţionat în România. Mai exact, nivelul investiţiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuţie (Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud), a fost indeplinit şi chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piaţa din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
►Respectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată şi de arbitrajul Camerei de Comerţ Internaţionale în situaţia companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
►Referitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deţinută de societăţile Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Distribuţie Banat şi ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menţionate în informaţiile publicate.
►Procedura de privatizare a societăţii Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică iniţială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alţi investitori internaţionali, ca parte dintr-un consorţiu din care a deţinut un pachet de 9%, fiind acţionar minoritar. După mulţi ani şi numeroase incertitudini în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
►In ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel şi-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităţilor, în vederea clarificării situaţiei.