hainedevis.ro

- Advertisement -


Efectele secundare ale purtării măștii: SINDROMUL DE EPUIZARE și contaminarea microbiologică, între alte 20 de efecte. Studiu publicat de ImunoMedica

0
farmec.ro - Livrăm frumusețe!

ADS-*

„Utilizarea zilnică a măștii ce acoperă gura și nasul prezintă sau nu efecte secundare nedorite și potentiale pericole?”, se întreabă o echipă de medici germani de diferite specialități într-o o amplă meta-analiză despre efectele secundare ale purtării măștii. În rezumatul studiului, specialiștii germani arată că, deși multe țări au introdus obligativitatea purtării măștii în spațiile publice datorită răspândirii virusului SARS-CoV-2, până în prezent nu a avut loc o investigație cuprinzătoare a efectelor adverse pe care masca le poate provoca. Răspunsul lor este că da, purtarea măștii ore întregi în fiecare zi, pe termen lung, are mai bine de 20 de efecte secundare serioase.
Pe baza literaturii de specialitate evaluate, cercetătorii [1] au constatat că purtarea măștii poate produce efecte adverse relevante pentru diferite discipline ale medicinei. Este vorba de deteriorarea psihologică și fizică, manifestată prin simptome multiple, numită generic Sindromul de epuizare indus de mască (Mask-Induced Exhaustion Syndrome – MIES).

Principalele cauze ale acestor simptome țin de modificări evidente în fiziologia respiratorie la purtătorii de mască.   În linii mari, Sindromul de epuizare indus de mască (MIES) poate apărea atât la persoanele bolnave, cât și la cele sănătoase, cu modificări și simptome specifice, care adesea sunt observate în combinație, cum ar fi: creșterea volumului spațiului mort respirator [2] , creșterea rezistenței respiratorii [3] , creșterea dioxidului de carbon din sânge [4] , scăderea saturației de oxigen din sânge [5] , creșterea ritmului cardiac [6] , creșterea tensiunii arteriale, scăderea capacității cardio-pulmonare  [7] , creșterea frecvenței respiratorii [8] , dificultăți de respirație și cefalee [9] , amețeli [10] , senzație de căldură și umezeală, scăderea capacității de concentrare, scăderea capacității de gândire, somnolență, scăderea percepției empatice [11] , afectarea funcției barierei cutanate prin mâncărime, acnee, leziuni și iritații ale pielii [12] , oboseală. Senzația generală este de epuizare.

Purtarea măștilor nu provoacă abateri clinice imediate de la norma parametrilor fiziologici, dar conform literaturii științifice, este de așteptat o consecință patologică pe termen lung cu relevanță clinică, datorită unui efect de durată mai lungă, cu un impact subliminal și o schimbare semnificativă a direcției patologice. Modificările care nu depășesc valorile normale, dar care se repetă în mod persistent – cum ar fi creșterea dioxidului de carbon din sânge, creșterea frecvenței cardiace sau creșterea frecvenței respiratorii –, pot genera, pe termen lung, hipertensiune arterială, arterioscleroză și boli coronariene și neurologice.
Acest principiu de deteriorare patogenetică printr-o expunere cronică la doze mici, cu efecte pe termen lung, care provoacă boli sau condiții favorabile îmbolnăvirii, a fost deja studiat și descris pe larg în multe domenii ale medicinei clinice a mediului. Purtarea pe scară largă a măștii ar avea potențialul să provoace un răspuns cronic de stres simpatic, indus de modificările gazelor din sânge și controlat de centrii creierului. Stresul cronic simpatic, la rândul său, induce și declanșează supresia imunitară și sindromul metabolic prin boli cardiovasculare și neurologice.
În afara potențialelor efecte pe termen lung ale purtării măștii, specialiștii menționează și efecte adverse pe termen scurt, direct proporționale cu durata de purtare a măștii: retenție de dioxid de carbon, somnolență, dureri de cap, senzație de epuizare, iritația pielii (roșeață, mâncărime) și contaminarea microbiologică (colonizarea germenilor) [13] .
În general, frecvența exactă a simptomelor descrise de Sindromul de epuizare indus de mască (MIES) la populația care folosește mască rămâne neclară și nu poate fi estimată, dat fiind că nu există date suficiente. Teoretic, efectele principale induse de mască – scăderea oxigenului din sânge și creșterea dioxidului de carbon – se extind la nivel celular prin inducerea factorului de transcripție HIF (Hypoxia-Induced Factor, „factor indus de hipoxie”), determinând creșterea efectelor inflamatorii și de favorizare a cancerului, influențând în felul acesta negativ stările clinice deja existente.   Lista principalelor efecte secundare provocate de purtarea măștii de protecție pe termen lung este următoarea:

Boli interne Boli psihice Boli neurologice
COPD
Sindromul de apnee în somn
Insuficiență renală avansată
Obezitate
Disfuncție cardiopulmonară
Astm
Claustrofobie
Atacuri de panică
Tulburări de personalitate
Demență
Schizofrenie
Pacienți neajutorați
Pacienți sedați
Migrene și dureri de cap
Pacienți cu mase intracraniene
Epilepsie
Boli pediatrice Boli ORL Boli dermatologice
Astm Probleme ale corzilor vocale Acnee
Boli respiratorii Rinită obstructivă Dermatită atopică
Boli cardiopulmonare
Boli neuromusculare
Epilepsie
Restricții ocupaționale Restricții ginecologice
Muncă fizică grea/moderată Femeile însărcinate

De asemenea, specialiștii germani atrag atenția că purtarea măștii nu este recomandată persoanelor care fac efort fizic și nici femeilor însărcinate.

Pentru toate aceste motive, articolul atrage atenția că, întâi de toate, medicii ar trebui să aibă în vedere protecția sănătății pacienților lor și să își bazeze acțiunile pe principiul călăuzitor al Declarației de la Geneva din 1948, revizuită în 2017. În conformitate cu aceasta, orice medic promite să pună sănătatea și demnitatea pacientului său pe primul loc și, chiar dacă ar fi amenințat, să nu-și folosească cunoștințele medicale pentru a încălca drepturile omului și libertățile civile.

[1] Kisielinski K, Giboni P, Prescher A, Klosterhalfen B, Graessel D, Funken S, Kempski O, Hirsch O. Is a Mask That Covers the Mouth and Nose Free from Undesirable Side Effects in Everyday Use and Free of Potential Hazards? International Journal of Environmental Research and Public Health. 2021; 18(8):4344. https://doi.org/10.3390/ijerph18084344 [2] Roberge, R.J.; Kim, J.-H.; Powell, J.B. N95 Respirator Use during Advanced Pregnancy. Am. J. Infect. Control 2014, 42, 1097–1100. Epstein, D.; Korytny, A.; Isenberg, Y.; Marcusohn, E.; Zukermann, R.; Bishop, B.; Minha, S.; Raz, A.; Miller, A. Return to Training in the COVID-19 Era: The Physiological Effects of Face Masks during Exercise. Scand. J. Med. Sci. Sports 2020. [3] Fikenzer, S.; Uhe, T.; Lavall, D.; Rudolph, U.; Falz, R.; Busse, M.; Hepp, P.; Laufs, U. Effects of Surgical and FFP2/N95 Face Masks on Cardiopulmonary Exercise Capacity. Clin. Res. Cardiol. 2020, 109, 1522–1530. Li, Y.; Tokura, H.; Guo, Y.P.;Wong, A.S.W.;Wong, T.; Chung, J.; Newton, E. Effects of wearing N95 and Surgical Facemasks on Heart Rate, Thermal Stress and Subjective Sensations. Int. Arch. Occup. Environ. Health 2005, 78, 501–509. Roberge, R.; Bayer, E.; Powell, J.; Coca, A.; Roberge, M.; Benson, S. Effect of Exhaled Moisture on Breathing Resistance of N95 Filtering Facepiece Respirators. Ann. Occup. Hyg. 2010, 54, 671–677. [4] Butz, U. Rückatmung von Kohlendioxid bei Verwendung von Operationsmasken als hygienischer Mundschutz an medizinischem Fachpersonal. Ph.D. Thesis, Fakultät für Medizin der Technischen Universität München, Munich, Germany, 2005. Roberge, R.J.; Kim, J.-H.; Benson, S.M. Absence of Consequential Changes in Physiological, Thermal and Subjective Responses fromWearing a Surgical Mask. Respir. Physiol. Neurobiol. 2012, 181, 29–35. [5] Pifarré, F.; Zabala, D.D.; Grazioli, G.; de Yzaguirre i Maura, I. COVID 19 and Mask in Sports. Apunt. Sports Med. 2020. Rebmann, T.; Carrico, R.; Wang, J. Physiologic and Other Effects and Compliance with Long-Term Respirator Use among Medical Intensive Care Unit Nurses. Am. J. Infect. Control 2013, 41, 1218–1223. Georgi, C.; Haase-Fielitz, A.; Meretz, D.; Gäsert, L.; Butter, C. Einfluss gängiger Gesichtsmasken auf physiologische Parameter und Belastungsempfinden unter arbeitstypischer körperlicher Anstrengung. Deutsches Ärzteblatt 2020, 674–675. [6] Roberge, R.J.; Kim, J.-H.; Benson, S.M. Absence of Consequential Changes in Physiological, Thermal and Subjective Responses from wearing a Surgical Mask. Respir. Physiol. Neurobiol. 2012, 181, 29–35. Rebmann, T.; Carrico, R.; Wang, J. Physiologic and Other Effects and Compliance with Long-Term Respirator Use among Medical Intensive Care Unit Nurses. Am. J. Infect. Control 2013, 41, 1218–1223. Kyung, S.Y.; Kim, Y.; Hwang, H.; Park, J.-W.; Jeong, S.H. Risks of N95 Face Mask Use in Subjects with COPD. Respir. Care 2020, 65, 658–664. [7] Fikenzer, S.; Uhe, T.; Lavall, D.; Rudolph, U.; Falz, R.; Busse, M.; Hepp, P.; Laufs, U. Effects of Surgical and FFP2/N95 Face Masks on Cardiopulmonary Exercise Capacity. Clin. Res. Cardiol. 2020, 109, 1522–1530. [8] Roberge, R.J.; Kim, J.-H.; Benson, S.M. Absence of Consequential Changes in Physiological, Thermal and Subjective Responses fromWearing a Surgical Mask. Respir. Physiol. Neurobiol. 2012, 181, 29–35. Georgi, C.; Haase-Fielitz, A.; Meretz, D.; Gäsert, L.; Butter, C. Einfluss gängiger Gesichtsmasken auf physiologische Parameter und Belastungsempfinden unter arbeitstypischer körperlicher Anstrengung. Deutsches Ärzteblatt 2020, 674–675. Kyung, S.Y.; Kim, Y.; Hwang, H.; Park, J.-W.; Jeong, S.H. Risks of N95 Face Mask Use in Subjects with COPD. Respir. Care 2020, 65, 658–664. [9] Roberge, R.J.; Kim, J.-H.; Benson, S.M. Absence of Consequential Changes in Physiological, Thermal and Subjective Responses fromWearing a Surgical Mask. Respir. Physiol. Neurobiol. 2012, 181, 29–35. Rebmann, T.; Carrico, R.; Wang, J. Physiologic and Other Effects and Compliance with Long-Term Respirator Use among Medical Intensive Care Unit Nurses. Am. J. Infect. Control 2013, 41, 1218–1223. Georgi, C.; Haase-Fielitz, A.; Meretz, D.; Gäsert, L.; Butter, C. Einfluss gängiger Gesichtsmasken auf physiologische Parameter und Belastungsempfinden unter arbeitstypischer körperlicher Anstrengung. Deutsches Ärzteblatt 2020, 674–675. [10] Kyung, S.Y.; Kim, Y.; Hwang, H.; Park, J.-W.; Jeong, S.H. Risks of N95 Face Mask Use in Subjects with COPD. Respir. Care 2020, 65, 658–664. Liu, C.; Li, G.; He, Y.; Zhang, Z.; Ding, Y. Effects of Wearing Masks on Human Health and Comfort during the COVID-19 Pandemic. IOP Conf. Ser. Earth Environ. Sci. 2020, 531, 012034. [11] Wong, C.K.M.; Yip, B.H.K.; Mercer, S.; Griffiths, S.; Kung, K.;Wong, M.C.; Chor, J.;Wong, S.Y. Effect of Facemasks on Empathy and Relational Continuity: A Randomised Controlled Trial in Primary Care. BMC Fam. Pract. 2013, 14, 200. [12] Rosner, E. Adverse Effects of Prolonged Mask Use among Healthcare Professionals during COVID-19. J. Infect. Dis. Epidemiol. 2020. Foo, C.C.I.; Goon, A.T.J.; Leow, Y.; Goh, C. Adverse Skin Reactions to Personal Protective Equipment against Severe Acute Respiratory Syndrome–a Descriptive Study in Singapore. Contact Dermat. 2006, 55, 291–294. Hua, W.; Zuo, Y.; Wan, R.; Xiong, L.; Tang, J.; Zou, L.; Shu, X.; Li, L. Short-Term Skin Reactions Following Use of N95 Respirators and Medical Masks. Contact Dermat. 2020, 83, 115–121. [13] Rebmann, T.; Carrico, R.; Wang, J. Physiologic and Other Effects and Compliance with Long-Term Respirator Use among Medical Intensive Care Unit Nurses. Am. J. Infect. Control 2013, 41, 1218–1223. Roberge, R.J.; Kim, J.-H.; Powell, J.B. N95 Respirator Use during Advanced Pregnancy. Am. J. Infect. Control 2014, 42, 1097–1100. Rosner, E. Adverse Effects of Prolonged Mask Use among Healthcare Professionals during COVID-19. J. Infect. Dis. Epidemiol. 2020. Ong, J.J.Y.; Bharatendu, C.; Goh, Y.; Tang, J.Z.Y.; Sooi, K.W.X.; Tan, Y.L.; Tan, B.Y.Q.; Teoh, H.-L.; Ong, S.T.; Allen, D.M.; et al. Headaches AssociatedWith Personal Protective Equipment-A Cross-Sectional Study among Frontline HealthcareWorkers During COVID-19. Headache 2020, 60, 864–877.

chilipirul-zilei.ro/

- ADS -

Vizualizari: 4
Sursa: imuno-medica.ro
Spune ce crezi