In cartea „Vaccinarea: eroarea medicala a secolului” este vorba despre dogma vaccinarii, adica despre credinta in principiile nedemonstrate stiintific ale imunologiei si ridicate la rang de religie de catre doi „profeti”: Jenner si Louis Pasteur. Conform acestei dogme, daca se realizeaza preventiv o agresiune, sistemul imunitar o inregistreaza, o memoreaza si ia masurile necesare pentru a contracara o alta agresiune. De unde axioma: „Fara vaccinuri nu exista salvare! Fara vaccinuri, raultriumfa”. In ceea ce priveste „profetii”, unul este Jenner, medic fara a fi biolog, si celalalt, Pasteur, chimist mediocru, fals biolog si catusi de putin medic. Acesti fondatori ai noii religii nu poseda, de fapt, nicio notiune de imunologie. Jenner aplica un principiu stabilit empiric, iar Pasteur falsifica experimentele: intre altele, inocularea la Pouilly-le-Fort a unui vaccin impotriva antraxului, diferit de cel pe care il anuntase, apoi inocularea tanarului Meister cu un vaccin impotriva turbarii, fara ca pacientul sa fi contractat aceasta boala. Pasteur a avut apostolii si discipolii sai ignoranti, precum Roux si Chamberland, Calmette si Guerin etc. si s-a preocupat de formarea „marilor preoti”. Institutul Pasteur a devenit sediul „bisericii vaccinarii”. Afaceristii, marii „preoti”, au inceput sa formeze noi „preoti” si „misionari” si sa-i invete noua dogma. Corpul medical s-a „convertit” imediat si fara sa comenteze la aceasta noua religie din prostie, ignoranta sau spirit de turma, cu exceptia unei minoritati de medici si profesori inteligenti, de pilda A. Bechamp, Tissot, Deloge, Carrel etc. care au opus rezistenta. Au fost infiintate „biserici” pretutindeni in lume, adica alte laboratoare si institute Pasteur atat in Franta, cat si in alte tari.
Producatorii de vaccinuri, ajutati de corpul medical care a acceptat fara niciun fel de rezerva sau comentarii principiul vaccinarii, au atins adevarate culmi in ce priveste dezinformarea si minciuna. Un fapt fara precedent in istoria umanitatii: sa faci oamenii sa creada in eficacitatea si inocuitatea acestui principiu inventat de Jenner si insusit de Pasteur, desi nu are niciun fundament stiintific serios. Imunologia moderna demonstreaza, dimpotriva, ca actul vaccinal constituie o lezare grava a integritatii sistemului imunitar al persoanelor vaccinate, facand din acestea veritabile rezervoare de virusuri. Virusuri si retrovirusuri devenite pasive de-a lungul evolutiei se gasesc in stare latenta in toate organismele animale si umane, pierzandu-si o parte din capitalul lor genetic sau enzimatic. Introducerea in organism (prin vaccinare) a virusurilor vii sau atenuate ii permit acestuia sa reconstituie acest capital si sa dobandeasca deci o virulenta noua sau sa creeze din bucati un virus sau un retrovirus hibrid. Procesul se numeste recombinare genetica. (HIV este fara indoiala rezultatul unei astfel de recombinari.) Desi accidentele provocate de vaccinuri sunt nenumarate, ele sunt tinute in secret.
Se stie astazi, la 100 de ani dupa moartea sa, ca Pasteur a fost un geniu al trisarii, al plagiatului, al trucarii statisticilor, al traficului de influenta, al publicitatii bine regizate, iar diversele sale experiente vaccinale erau trucate, dupa cum marturisesc chiar colaboratorii sai. Aceasta carte stabileste adevarul despre acest personaj si demonstreaza, prin studiul principalelor vaccinuri, inutilitatea si pericolul lor.
In sfarsit, cititorul va afla despre cardasia farmaco-medico-politica ce dezinformeaza publicul si predica vaccinarea doar pentru a profita financiar. De asemenea, va afla de ce vaccinarea a devenit un fel de act de credinta intr-o religie ale carei dogme sunt false si ai carei mari preoti sunt producatorii de vaccinuri si corpul medical.