Acasa
Buncărele și adăposturile antiaeriene sunt astăzi o problemă tot mai acută. Pe fondul escaladării conflictului din Ucraina și a creșterii tensiunilor între Rusia și NATO, problema buncărelor și a adăposturilor antiaeriene devine vitală.
Potrivit unei știri publicate pe jurnalul.ro, doar circa 10% din populație beneficiază de un sistem de protecție în caz de atac aerian sau de calamitate, deşi legea prevede asigurarea pentru un minim de 30%. La polul opus, președintele României este hipersecurizat, prin buncărul antiatomic de lux de sub Casa Poporului, care-i asigură și un confort de 5 stele. De asemenea, demnitarii de rang înalt se bucură de securitate maximă și un confort de 4 stele, prin buncărele situate sub Palatul Victoria, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, dar și prin cele de sub celelalte ministere și instituții centrale.
În perioada comunistă, 20% din populație avea acces la adăposturile antiaeriene. În prezent, doar 10% poate beneficia de protecție. Adăposturile din ziua de azi prezintă un grad mic de siguranță și sunt lipsite de orice confort. În România, există, în prezent, 4.538 de adăposturi de protecţie civilă, 1.190 în Bucureşti-Ilfov şi 3.348 în ţară. Acestea se află, de regulă, în subsolurile blocurilor sau ale spitalelor, școlilor, instituțiilor de cultură ori ale altor instituții publice. În majoritatea cazurilor, adăposturile antiaeriene sunt boxele în care oamenii își depozitează cele ce nu le sunt necesare. Multe dintre ele au echipamentele aferente nefuncţionale. Fiecare astfel de adăpost trebuie să aibă instalaţie de filtrare şi ventilare a aerului, toaletă şi chiuvetă funcţionale, dar şi o cale de salvare în cazul prăbuşirii clădirii.
În timp ce populația, în cazul unui atac aerian, se adăpostește majoritatea în pivnițele blocurilor sau ale caselor, neexistând spații amenajate în acest scop, buncărul președintelui rezistă la două bombe atomice lansate succesiv.
Buncărul de 5 stele al președintelui
Potrivit aceleași surse, buncărul de sub Palatul Parlamentului este, de fapt, un bloc subteran, cu 5 niveluri, situat între – 22m și – 55m adâncime. Are, pe nivel, o suprafață de 2.000 de metri pătrați utili. Este o incintă cu pereți groși, de 1,5 m, acoperiți cu o placă de eclatare, ce nu poate fi penetrată de radiații. Ușile cântăresc 7 tone și au un sistem de acționare hidraulică. Tot ansamblul a fost proiectat să reziste la un cutremur devastator, cu magnitudinea 9 grade Richter, la atacuri repetate cu rachete performante și la două bombe atomice lansate succesiv. Partea de rezistență a buncărului a fost realizată înainte de 1989, iar instalațiile și finisajele au fost terminate în 2017. Toate instalațiile sunt de înaltă performanță, cu tehnică mondială de vârf, de la cele mai prestigioase firme din domeniu. Buncărul are un spațiu desemnat pentru asistența medicală ce trebuie acordată președintelui și celorlalte persoane care îl însoțesc, dotat cu bloc operator, rezerve ATI, spații pentru sterilizare, saloane de tratament și de recuperare, restaurante, bucătării, depozite alimentare etc. La nivelul -2 sunt apartamentul prezidențial și garsonierele pentru ceilalți demnitari, dotate cu tot ceea ce este necesar. Totodată, aici se găsesc recepția, o sală de fitness și o zonă de Spa. La nivelul -3 se găsesc dormitoare pentru personalul administrativ, de securitate, cel al administrației prezidențiale, medici, asistente, infirmiere, ospătari, bucătari, femei de serviciu, tehnicieni pe diverse domenii, antrenori de sport, maseuri, psihologi etc. Există și aici o sală de mese și o sală de antrenament. La nivelul -4 sunt depozite (pentru alimente, pentru lenjerii etc.), spațiu tehnic pentru specialiști, spațiu de comandă pentru funcționarea instalațiilor. La nivelul -5 se găsesc rețeaua tehnică, subsolul tehnic pentru întreținerea și buna funcționare a tuturor utilităților. Toate utilitățile au cel puțin 3 alternative de funcționare. Încălzirea are racord la rețeaua de termoficare a orașului (RADET), dar are centrală proprie de cogenerare și se poate realiza și cu pompe de căldură. Instalația electrică are branșament exterior de la rețeaua Bucureștiului, are curent electric de la centrala de cogenerare, dar se poate alimenta printr-un generator electric. Alimentarea cu aer proaspăt se realizează prin ventilație cu aer preluat din exterior și trecut filtre antiatomice, printr-o centrală de climatizare sau printr-o centrală de aer condiționat. Alimentarea cu apă este făcută prin racord la conducta de apă a Bucureștiului, prin rezervoare de apă și prin două puțuri de mare adâncime. Canalizarea se face prin 3 bașe (camere de apă reziduală) cu pompe de evacuare exterioare. Legătura cu suprafața este asigurată prin trei lifturi rapide și o scară de serviciu. Unul dintre lifturi este pentru președinte, unul pentru demnitari, iar celălalt pentru aprovizionare. Un lift se deschide în actualul birou al președintelui Senatului. Al doilea, de mare viteză, se află la Senat, iar al treilea se află la Camera Deputaților, acolo unde ar fi funcţionat Consiliul de Stat. Buncărul are patru ieșiri și patru intrări, către Palatul Cotroceni, MApN, cartierul Primăverii și stația de metrou Izvor. Rețeaua de 20 de km de tuneluri asigură deplasarea președintelui spre buncărul antiaerian de sub Palatul Cotroceni (Administrația Prezidențială) și spre rețeaua de buncăre antiaeriene din cartierul Primăverii. Tunelul este prevăzut cu uși de evacuare la fiecare stație de metrou.
