Acasa
Giorgia Meloni, cel mai probabil următorul prim-ministrul al Italiei, se confruntă cu o luptă pentru putere în interiorul alianței partidelor de dreapta pe care o conduce și care amenință să îi dea peste cap încercările de a forma un nou guvern, scrie Politico.
Problemele au izbucnit joi în privința numirii colegului ei de partid, Ignazio La Russa – un colecționar de suveniruri fasciste – în poziția de președinte al senatului italian.
Cei mai mulți parlamentari au votat în favoarea lui La Russa, cu excepția unui grup de seamă: partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi, care ar trebui să fie de partea lui Meloni.
Disputa ridică semne de întrebări despre longevitatea alianței electorale pe care Meloni a format-o cu Berlusconi și Matteo Salvini, liderul partidul anti-imigranți Liga.
Alianța de dreapta al lui Meloni a primit în total 44% din voturi în alegerile desfășurate pe 25 septembrie, destul pentru a forma o majoritate parlamentară. Cei trei lideri, însă, nu s-au mai înțeles apoi cu privire la împărțirea portofoliilor ministeriale ale viitorului guvern.
Partidul post-fascist Fratelli d’Italia, condus de Meloni, a câştigat 26% din voturi, iar pentru a dispune de o majoritate absolută în parlament a avut nevoie de cei doi parteneri de coaliţie, Liga lui Salvini şi Forza Italia lui Berlusconi.
Berlusconi a revenit în senat furios și lovind cu pumnii în pupitru
Înaintea votului, Silvio Berlusconi, revenit în senat după ce fusese exclus în 2013 în urma unei condamnări de neeligibilitate și cu o expresie furioasă, a lovit cu pumnul în pupitru în timpul unei discuţii aprinse cu Ignazio La Russa.
Într-un comunicat dat publicităţii după vot, miliardarul în vârstă de 86 de ani, al cărui partid a obţinut la alegeri 8%, lăsa să se înţeleagă că membrii coaliţiei continuă să se certe cu privire la alocarea ministerelor, potrivit Agerpres.
Berlusconi şi-a exprimat „o nelinişte profundă faţă de vetourile din ultimele zile cu privire la formarea guvernului” şi a solicitat „o colaborare loială şi eficientă cu celelalte forţe ale majorităţii pentru a oferi rapid ţării un guvern”.
Camera deputaţilor trebuie să îşi aleagă preşedintele până vineri cel târziu, după eşecul a trei scrutinuri organizate joi. Matteo Salvini, al cărui partid a obţinut 9% din voturile italienilor, l-a propus pe Lorenzo Fontana, un catolic tradiţionalist, fost ministru pentru afaceri europene
Odată aleşi, preşedinţii celor două camere se vor întâlni cu preşedintele ţării, Sergio Mattarella, în cadrul consultărilor instituţionale pe care şeful statului trebuie să le organizeze înaintea numirii premierului.
La finalul acestor consultări, Matterella ar urma cel mai probabil să încredinţeze sarcina de a forma guvernul Giorgiei Meloni, care ar deveni astfel prima femeie din istoria Italiei care ar ocupa funcţia de premier.
„Suntem pregătiţi, nu vă faceţi griji!” a declarat joi reporterilor Giorgia Meloni, care a păstrat un profil scăzut de când a câştigat alegerile, comunicând în special prin intermediul reţelelor de socializare.
Este Meloni pregătită să conducă țara? FMI: Italia urmează să intre în recesiune în 2023
Deşi Meloni a fost ministru al tineretului în executivul condus de Silvio Berlusconi în perioada 2008 – 2011, partidul său, Fratelli d’Italia, care a obţinut doar 4% la alegerile legislative din 2018, nu are experienţă guvernamentală.
Meloni a declarat joi seara că Giancarlo Giorgetti, membru în conducerea Ligii şi în prezent ministru al dezvoltării economice, „ar fi un excelent ministru al economiei”.
Numele ministrului economiei era aşteptat în mod special în condiţiile în care cea de-a treia economie a zonei euro se scufundă într-o datorie care reprezintă 150% din PIB. FMI a anunţat săptămâna aceasta că Italia ar urma să intre în recesiune în 2023 şi să înregistreze o scădere cu 0,2% a PIB-ului.
În mijlocul acestui nou scandal, două evenimente simbolice s-au petrecut joi în parlamentul italian.
O supraviețuitoare a Holocaustului în vârstă de 92 de ani a prezidat prima sesiune a senatului în luna „ce marchează centenarul Marşului asupra Romei, care a fost începutul dictaturii fasciste”.
Un deputat de origine ivoriană, Aboubakar Soumahoro, a fost învestit în parlament – acesta a purtat cizme de cauciuc pline de noroi în semn de respect față de muncitorii agricoli străini exploataţi în Italia, uneori până la moarte.
