Acasa
Au mai rămas două luni în care românii care primesc căldură în sistem centralizat trebuie să își monteze contoare individuale pentru măsurarea consumului de energie termică, adică să instaleze repartitoare pe calorifere. În Capitală, sunt peste 275.000 de apartamente care nu au încă instalate astfel sisteme. Cine nu se conformează, riscă amenzi de până la 1.000 de lei.
De la 1 ianuarie, facturarea energiei termice pentru cei racordați la sistemele centralizate de încălzire ar trebui să se facă pe baza datelor transmise de repartitoarele instalare pe fiecare calorifer din casă.
Ionuț Nejloveanu, director al unei firme de montare repartitoare: „Repartitorul măsoară temperatura caloriferului și temperatura din cameră. Face diferența între ele și acea diferență o integrează într-o unitate de timp, ea reprezintă o unitate de consum”.
Cine nu are deja un astfel de dispozitiv trebuie să-și instaleze până la 31 decembrie. În Capitală, vorbim despre peste jumătate din locuințele racordate la sistemul centralizat de încălzire.
Ionuț Nejloveanu, director al unei firme de montare repartitoare: „Avem programări până la jumătatea anului viitor”.
Prețul pentru un repartitor pornește de la 70 de lei cu TVA inclus. Instalarea acestuia și a unui robinet de reglare a consumului de energie termică costă cel puțin 125 de lei. Așadar, un proprietar care are un apartament de două camere cu patru calorifere trebuie să plătească pentru instalarea lor cel puțin 500 de lei. În schimb, amenda pentru o persoană care nu are repartitoare în casă ajunge la o mie de lei.
Unii bucureșteni se plâng de costul de instalare, pe care îl consideră piperat. Alții se tem că după instalare, vor avea facturi mai mari. Cei care au deja instalate astfel de aparate spun, însă, că au reușit să plătească mai puțin pentru căldură.
Eugen Nistor, președinte al unei asociații de proprietari în Sectorul 6: „Fiecare locatar consumă după posibilitățile financiare, dă drumul la repartitor și lasă cât are nevoie el. Cu repartitoarele pot să facă o economie, să plătească o întreținere lunară mai mică”.
Consumul după posibilități are, însă, și dezavantaje.
Marius Zaharia, reprezentant al unei asociații de proprietari în Sectorul 4: „Din spiritul unei economii înțelese de diverși vecini, aceștia le închid total. Blocul mai ales că este nereabilitat, din start va avea un disconfort mult mai mare. Pereții din beton se vor răci mult mai mult și îl vei forța pe cel care vrea căldură să deschidă mult mai mult. Acela va plăti în speță toate gigacaloriile blocului”.
Căldura în Capitală este puternic subvenționată. Primăria plătește din 60% din costuri, bucureștenii restul.
Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică: „Subvenția este acordată pentru toți cetățenii. Ar trebui înlocuită și să încurajeze reabilitarea termică, să îi stimuleze pe cetățeni să monteze repartitoare și, în funcție de capabilitatea furnizorului de energie termică, să încheie contracte individuale”.
