Acasa
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat în dezbatere, joi, cererile de pensionare depuse de 68 de judecători, în contextul dezbaterilor din spaţiul public privind desfiinţarea pensiilor speciale, de care beneficiază şi magistraţii.
Printre cei care au depus cereri de pensionare se află doi membri ai CSM, Gabriela Baltag şi Andrea Chiş, şase judecători de la Instanţa supremă: Mioara Iolanda Grecu, Mari Ilie, Mihaela Tăbârcă, Dinu Florentina, Beatrice Mariş, Claudia Canacheu, dar şi Vasile Baltag, soţul Gabrielei Baltag.
Prima care a luat cuvântul în cadrul şedinţei de joi a fost Andrea Chiş, care a făcut parte, în cei patru ani de mandat, din tabăra reformistă a CSM, transmite Agerpres.
Andrea Chiş le-a explicat colegilor din CSM că subiectul pensiilor speciale a reprezentat un „măr otrăvit”, care a şters încrederea pe care oamenii o aveau în sistemul de justiţie la nivelul anilor 2017-2018, când populaţia a ieşit în stradă pentru apărarea justiţiei.
„Am avut o foarte puţină gură de aer cândva în 2017 şi în 2018, când populaţia acestei ţări a ieşit pe stradă şi ne-a acordat încredere, dar a durat extrem de puţin, pentru că pe tapet au fost aduse imediat salariile şi pensiile noastre şi acest măr otrăvit a şters tot creditul de imagine pe care l-am obţinut în acel moment. A fost de ajuns din nou ca să nu ne mai simţim respectaţi şi preţuiţi”, a spus Andrea Chiş.
Judecătoarea a anunţat că a fost sunată de foarte mulţi magistraţi, care au întrebat-o dacă trebuie să se pensioneze, însă nu le-a spus ce să facă, pentru că ea luase decizia de a se pensiona de un an de zile.
Pe de altă parte, judecătoarea consideră că momentul pensionării unui judecător ar trebui să fie unul festiv şi nu unul de „oprobriu public”.
„M-au sunat foarte mulţi colegi să mă întrebe ce să facă şi nu am mai putut să fiu cumva în concordanţă cu mine, pentru că eu am decis înainte să mă pensionez şi nu puteam să le spun nici da, nici ba, şi am considerat că cel mai bine este să spun lucrul acesta, că eu intenţionez acest lucru, nu de azi, nu de mâine, ci de la terminarea mandatului din 7 ianuarie.
Nu fug din sistem pentru că am auzit nişte zvonuri. Gestul meu, alături de al celorlalţi colegi de astăzi, vreau să fie nu un îndemn spre conflict, de plecare din sistem, ci un îndemn spre dialog. Mai rămân două luni în CSM.
Eu îndemn celelalte puteri să ne aşezăm, aşa cum şi ele au promis, la masa dialogului şi să discutăm transparent şi predictibil statutul nostru. Acesta este sensul pentru care am făcut acest gest şi eu cred că acest moment al pensionării oricărui profesionist ar trebui să fie unul festiv. Nu văd de ce noi, judecătorii, nu putem să avem momentul nostru, cred că merităm lucrul acesta, nu merităm oprobriul public, merităm un moment de preţuire”, a afirmat Andrea Chiş.
La rândul său, Gabriela Baltag a dezvăluit că nu poate să doarmă de câteva nopţi cu gândul la momentul pensionării, plângându-se de faptul că anii petrecuţi la CSM au „măcinat-o”.
„Nu vreau să fiu nostalgică, dar nu e un moment foarte uşor. De câteva nopţi la rând mă gândesc, nu dorm, mă gândesc cum va fi această zi, pentru că nu este foarte uşor (…)
Eu nu vreau să mă justific. Zilele astea am auzit tot felul de lucruri, dar, mă rog, astea m-au afectat. Ştiţi foarte bine, dragii mei colegi, că eu am decis demult să plec din Consiliu. Am depus cererea pe data de 10 octombrie, înainte de a veni toată nebunia aceasta, că am vrut să existe timp pentru soluţionarea ei, nu am vrut să soluţionăm de pe o zi pe alta. Am vrut ca noi să fim un model, că nu cerem un tratament diferenţiat (…).
Anii din Consiliu m-au măcinat mai mult decât m-a măcinat cariera de judecător. A fost mult mai greu să fiu în Consiliu, decât să fiu judecător de scaun. Mi-au lipsit foarte multe lucruri în anii ăştia. Dacă acum am nopţi nedormite din alte considerente legate de activitatea din Consiliu, înainte aveam probabil neliniştea legată de soluţii (…).
M-au întrebat şi pe mine foarte mulţi colegi ce să facă. Decizia nu este decât la fiecare dintre voi. Eu nu am sugerat nimănui nimic, nici măcar soţului meu, el este cel care a decis (să se pensioneze, n.r.). Fiecare hotărăşte aşa cum simte”, a declarat Gabriela Baltag.
Pensii speciale contestate
Acest val fără precedent de pensionări vine după ce în spaţiul public au fost relansate dezbaterile privind desfiinţarea pensiilor speciale de care beneficiază şi magistraţii.
Pe 28 octombrie, Secţia pentru judecători a CSM îşi exprima „consternarea” faţă de redeschiderea la nivel public a problematicii privind anumite aspecte referitoare la statutul judecătorilor, cu referire la pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Nicolae Ciucă le-a transmis militarilor și magistrațiilor că pensiile lor nu vor fi modificate. „Zvonurile” au produs „o serie întreagă de atitudini şi decizii” care nu sunt potrivite cu realitatea. Referindu-se la pensii în general, premierul a spus că se vor realiza corecţii de disciplină financiară, astfel încât pensiile să nu fie mai mari decât salariul.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a spus miercuri că, din datele pe care le are, modificările avute în vedere în domeniul sistemului de pensii, inclusiv în ceea ce priveşte vârsta, nu vor cuprinde elemente de schimbare bruscă.
Pe 25 octombrie, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara la TVR Info că „există o încurcătură” în privinţa pensiilor numite pensii speciale.
„Şi aici suntem într-o încurcătură că noi, cu pensiile publice, din sistemul public, ne încadrăm în limita de 9,4%, şi nu ne încadrăm dacă punem la cheltuielile cu pensiile acele pensii de serviciu. Şi aici există în acest moment o discuţie, inclusiv o consultanţă cu Banca Mondială, şi trebuie să găsim o soluţie pentru acest sector fiindcă, până la urmă, principiul contributivităţii trebuie respectat.
Principiul contributivităţii trebuie să fie şi pentru cei care sunt în serviciul public. (…) Statul trebuie să decidă dacă peste contributivitate le mai dă lor ceva pentru anii petrecuţi în serviciul public. (…) Acest lucru trebuie făcut.
Pe de altă parte, nu ai voie să dai această pensie înainte de vârsta de pensionare. Ok, vrei să ieşi la pensie la 50 de ani, după 25 de ani, du-te, dar pensia de serviciu o primeşti la 65 de ani. E iarăşi un principiu: nu poţi să iei şi pensia de serviciu la 50 de ani şi după aia să lucrezi în continuare marea majoritate a lor la stat. În al treilea rând, nu poate să fie pensia mai mare decât salariul, şi aici vorbim în primul rând de o parte dintre magistraţi. Ei au pensia mai mare decât salariul”, a detaliat Kelemen Hunor.
