UE a pierdut 5,3 milioane de ferme în 15 ani (Eurostat). Care e situația din România

În 2020, în Uniunea Europeană erau 9,1 milioane de ferme, cu 5,3 milioane mai puţine decât în 2005 (echivalentul unui declin de aproximativ 37%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). România a înregistrat cea mai consistentă reducere, însă rămâne țara UE cu cele mai numeroase exploatații agricole. Astfel, România deținea în 2020 aproape 30% din numărul de ferme din UE, dar ele generau doar 3,3% din producția agricolă standard a blocului comunitar.

Fermele pot fi clasificate în funcţie de activităţile care domină veniturile agricole. Unele ferme obţin venituri de pe urma diverselor activităţi (ferme mixte), altele în principal de pe urma culturilor sau a animalelor. Fermele specializate sunt cele în care o activitate reprezintă cel puţin două treimi din producţia totală standard a fermei.

Deşi, în 2020, erau mai puţine ferme în UE din toate tipurile decât în 2005, scăderile la anumite tipuri de ferme au fost mai semnificative decât la altele. Astfel, au fost cu 2,6 milioane mai puţine ferme mixte, cu 1,6 milioane mai puţine ferme specializate în creşterea animalelor şi cu 0,9 milioane mai puţine ferme specializate în culturi, notează Agerpres.

În 2020, aproape trei cincimi (58%) dintre toate fermele din UE erau specializate în culturi, iar uşor peste o cincime (22%) din ferme erau specializate în creşterea animalelor, cel mai obişnuit tip fiind specializarea în produse lactate (5% din toate fermele), urmate de exploataţii pentru creşterea şi îngrăşarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor şi altor animale erbivore (fiecare cu 4%). De asemenea, uşor sub o cincime (19%) din toate fermele din UE erau ferme mixte.În 2020, peste jumătate (52%) din suprafaţa agricolă utilizată (UAA) din UE era la ferme specializate în culturi, aproximativ o treime (33%) la ferme specializate în creşterea animalelor, iar restul la ferme mixte (15%).

Cea mai ridicată pondere a fermelor din UE specializate în culturi se înregistrează în multe state din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria (73%), Ungaria (72%) şi România (67%), precum şi în ţările mediteraneene, cum ar fi Grecia (74%), Malta (63%) şi Croaţia (61%). Aceste evoluţii reflectă condiţiile favorabile pentru creşterea anumitor tipuri de cereale, fructe şi/sau măsline.

Ferme specializate în creşterea animalelor sunt dominante în câteva ţări din nord-vestul Europei, cum ar fi Luxemburg (82% din toate fermele), Irlanda (79%) şi Ţările de Jos (58%).

Situația în România

Din cele 9,1 milioane de exploatații agricole care existau în 2020 în UE, 2,9 milioane de ferme, adică 31,8% din total erau situate în România. Numărul este de peste două ori mai mare decât cel înregistrat în Polonia, țara de pe poziția a doua din clasamentul UE – 1,3 milioane de ferme în Polonia, adică 14,4 % din totalul UE).

RelatedPosts

Negocieri de pace în Pakistan. Iranienii spun că nu vor fi prezenți, Trump îl trimite pe JD Vance

aprilie 20, 2026

„Lumea e devastată de o mână de tirani”. Papa Leon, după disputa cu Trump: Manipulează „numele lui Dumnezeu” pentru propriul câștig

aprilie 16, 2026

Viktor Orban nu va participa la reuniunea informală a Consiliului European din Cipru, după înfrângerea electorală din Ungaria

aprilie 15, 2026

Scandal în Ungaria înainte de alegeri: Meta, acuzată că îl „reduce la tăcere” pe Viktor Orban

aprilie 6, 2026

Fermele dispărute în această perioadă au fost în cea mai mare parte exploatații agricole mici, de subzistență, care au fost achiziționate de firme cu putere financiară. Astfel, numărul fermelor din UE sub cinci hectare era în 2020 cu 4,6 milioane sub cel consemnat în 2005. Deși au existat pierderi importante și în rândul fermelor mai mari, acestea au fost mult mai puține – numărul total de ferme cu o dimensiune între cinci și 100 ha a coborât din 2005 până în 2020 cu 0,7 milioane.

Autoritățile europene consideră că fermele mici pot juca un rol important în reducerea riscului de sărăcie rurală, oferind venituri suplimentare și alimente.

Eurostat grupează pe trei tipuri principale fermele din UE:

• ferme de semi-subzistență, unde se pune accent pe creșterea unei proporții mari de alimente pentru a hrăni fermierii și familiile acestora
• ferme mici și mijlocii care sunt, în general, întreprinderi de familie
• companii agricole mari, care sunt mai probabil să aibă o formă juridică sau să fie cooperative.

Această tipologie este clarificată prin analiza fermelor din punct de vedere al dimensiunii economice a acestora:

Din cele 9,1 milioane de ferme din UE, 3,3 milioane au avut o producție standard sub 2.000 euro pe an și au fost responsabile pentru doar 1% din producția economică agricolă totală a UE. Aceste ferme foarte mici se află la capătul (semi-) subzistenței la scara agriculturii; aproximativ două treimi dintre aceste exploatații au consumat mai mult de jumătate din producția lor în 2016.

Alte 2,5 milioane de ferme au avut o producție economică cuprinsă între 2.000 și 8.000 de euro pe an. Împreună, aceste ferme foarte mici și mici reprezentau în 2020 două treimi (63,7 %) din totalul fermelor existente în UE. 299.000 sunt ferme mari (3,3 % din totalul UE) ce au avut fiecare o producție standard de cel puțin 250.000 euro pe an și au însumat 56,4% din producția agricolă totală a UE. Aceste exploatații sunt mari întreprinderi agricole.

Structura exploatațiilor din România

Acest model este foarte vizibil în România, statul membru cu cel mai mare număr de ferme și unde nouă din zece ferme (90,3 % sau 2,6 milioane de ferme) erau mai mici de 5 ha.

Cu toate acestea, fermele cu cel puțin 50 de hectare cultivate, reprezentând 0,9% din total, cultivau în 2020 aproximativ 54,0% din terenul arabil al țării. Eurostat notează că România, deși deținea 31,8% din exploatațiile agricole din UE, genera în 2020 doar 3,3% din producția agricolă standard a UE.