Acasa
Fenomenul șpăgii este încă răspândit în spitalele din România, susțin pacienții, care au raportat sute de situații în care medici sau asistente le-au cerut bani sau atenții în schimbul serviciilor medicale. Raportările au fost făcute prin intermediul unui chestionar pus la dispoziție de Ministerul Sănătății.
În topul județelor unde pacienții spun că medicii și asistentele le-au cerut spagă sunt Teleorman, Giurgiu și Olt.
În luna martie, 5%, respectiv 8% dintre cei care au avut nevoie de îngrijiri medicale au raportat astfel de situații, în care personalul medical a solicitat bani sau cadouri.
Procente mari, cuprinse între 3 și 5 la sută sunt și în Satu-Mare, Călărași, Ilfov, Brăila și Argeș.
Fenomenul spăgii este însă răspândit la scară largă în spitalele din țară. Datele centralizate de Ministerul Sănătății, pe baza chestionarelor completate de pacienți, arată că practica e prezentă în toate unitățile medicale, deși proporția diferă de la un județ la altul.
Pacienții din Covasna, Alba, Brașov și Cluj sunt cei care au făcut cele mai puține raportări.
Din totalul bolnavilor, mai puțin de un procent au spus că doctorii le-au cerut spagă în schimbul serviciilor medicale. Situația e reflectată și în ultimul Eurobarometru publicat de Comisia Europeană, care ne clasează pe locul întâi la corupția din sistemul de sănătate.
Un pacient din cinci recunoaște că a dat bani sau cadouri scumpe atunci când a avut nevoie de tratament într-o unitate medicală de stat. Și asta cu toate că în ultimii ani salariile angajaților din acest domeniu au crescut considerabil. De exemplu, un medic primar are un salariu de bază de peste 12.000 de lei brut, iar un rezident în ultimul an, aproape 8.000 de lei. La aceste sume se adaugă sporurile, iar gărzile se plătesc suplimentar.
„În general vorbim de corupt, dar nu și de corupător”
Sociologul Gelu Duminică, a declarat la Digi24, că această hartă are în vedere oamenii care au completat și au spus că au dat șpagă. El a subliniat că atunci când vorbim de aceste situații trebuie să avem în vedere și corupătorul, adică pacientul, nu numai coruptul, adică medicul sau asistenta care cere bani. În opinia sociologului, medicii tineri au altă mentalitate și refuză banii pe care pacienții vor să îi dea.
„Oamenii în general nu spun că dau șpagă.
Sunt două situații: pacientul aleargă după doctor să îi bage în buzunar, de teamă că nu va fi tratat bine și a doua situație e când medicul cere el însuși, cu mentalitatea: eu sunt Dumnezeu, tu ai venit la Dumnezeu, trebuie să dai o ofrandă.
Însă, numărul medicior care primesc șpagă e din ce in ce mai mic, văd generația nouă care e tot mai departe de acest mod de a privi medicina și înțelege că actul medical nu trebuie să fie condiționat de o plată.
Nu trebuie să ne uităm doar către medici, ci să ne uităm și către cetățeanul român care e obișnuit să dea și nu percepe asta ca pe un act de corupție, imoral, incorect, ci ca pe o atenție. În general vorbim de corupt, dar nu și de corupător. Vorbim de medic, dar nu și despre cetățeanul are aleargă cu plicul după medic. Am văzut medici care nu mai au buzunare la halat tocmai ca să evite asta.
Cum se poate trata? Cu educație și cu impunerea legii. Cel care trebuie să răspundă nu e numai coruptul, ci și corupătorul. Când mă duc umil cu plicul, acela nu mai e respect. Nu poți să te uiți doar la infractor fără să-l vezi pe cel care l-a încurajat să facă infracțiunea. Complicitatea și tăinuirea sunt fapte pedepsite în Codul Penal”, a explicat Gelu Duminică.
RelatedPosts
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
