Acasa
Pierderile reale de căldură din reţeaua primară, punctele termice şi reţelele de distribuţie a energiei termice aferente acestora au fost de 39,88% anul trecut, potrivit unei hotărâri adoptate luni în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).
Actul normativ, adoptat cu 30 de voturi pentru, două împotrivă şi 20 de abţineri, aprobă bilanţul termoenergetic pe conturul instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei termice operate de compania municipală Termoenergetica Bucureşti SA, potrivit Agerpres.
Conform bilanţului, pierderile reale de căldură pentru sistemul alimentat din centralele termice au fost de 9,55%.
În perioada 2020 – 2022, pierderile de energie termică în reţeaua primară au crescut de la 28,91% la 31,54%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată din reţeaua de transport a scăzut cu 17,86%.
RelatedPosts
Peste 2.200 de avarii anul trecut
Principala cauză a pierderilor de energie termică din circuitul primar o reprezintă vechimea conductelor care alcătuiesc reţeaua – 65% dintre ele au peste 25 de ani vechime, consecinţa majoră fiind numărul mare de avarii ce se produc (2.241 de avarii remediate pe ciclul primar în 2022) şi deteriorarea izolaţiei clasice a conductelor. Alte cauze pot să fie o supradimensionare a reţelelor faţă de consumurile actuale, dar şi o lipsă a sistematizării reţelei, se explică în bilanţ.
Pierderile de energie termică în reţeaua secundară aferentă punctelor termice au crescut de la 11,39% la 12,73%, în timp ce cantitatea de agent termic furnizată pentru încălzire şi apă caldă de consum a scăzut cu 18,77%. Principala cauză a pierderilor de energie termică o reprezintă vechimea conductelor ce alcătuiesc reţeaua secundară – aproape 50% dintre ele au peste 25 de ani vechime, consecinţa majoră fiind deteriorarea izolaţiei clasice a conductelor, amplasate exclusiv în subteran.
Reabilitarea întregului sistem ar dura 20 de ani
Reabilitarea întregului sistem de transport al energiei termice ar fi un proiect care s-ar desfăşura pe cel puţin 20 de ani şi ar costa cel puţin un miliard de euro, conform unei estimări din bilanţ.
„O primă concluzie a analizei comparative o reprezintă faptul că în cei trei ani care au fost luaţi în calcul consumul anual de căldură al clienţilor din Bucureşti a scăzut foarte mult, respectiv cu 18,8%. Explicaţiile pot să înceapă cu mai mulţi factori de influenţă, unul din aceştia şi cel mai important este creşterea temperaturii medii în perioadele de alimentare cu energie termică sub formă de căldură”, a declarat Maria Mitran, director economic la Termoenergetica, în şedinţa CGMB.
Potrivit acesteia, au mai avut impact reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe şi debranşările.
„Pierderile de căldură în reţeaua de transport, în schimb, au scăzut şi ele de la 1,32 milioane gigacalorii pe an la 1,23 milioane gigacalorii pe an. Cu toate acestea, în bilanţul energetic întocmit pentru anul 2022 a rezultat o pierdere reală în exploatarea sistemului de 39,88. Această creştere a fost generată în principal de faptul că în 2022 nu s-a furnizat energie termică sub formă de căldură două luni din şase”, a adăugat Maria Mitran.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
