Acasa
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, la începutul ședinței de guvern de luni, că a fost finalizat pachetul de măsuri fiscale pe care își va asuma răspunderea în Parlament. „România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an”, a declarat prim-ministrul, care spune că nu este vorba de măsuri de „austeritate”. „Austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%”, a declarat acesta. Ultima variantă a proiectului a fost deja publicată, de Guvern, după o discuție între liderii coaliției și ministrul finanelor, premierul urmând să își asume răspunderea în Parlament în această săptămână.
„Avem, astăzi, forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte dintre propunerile lor se regăsesc în acest proiect. Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament! Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile”, a declarat Ciolacu, la începutul ședinței de guvern.
Premierul spune că „România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții.”
„Bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital! Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci „doar” de sute de milioane de euro. Și există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră! Nu îmi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale țării!”, a spus Marcel Ciolacu.
Acesta precizează că nu este vorba despre „austeritate” pentru că nu crește TVA-ul pentru toate produsele și serviciile și nu sunt tăiate salariile și pensiile.
„Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este ca Austeritate a fost când s-au tăiat în 2010 salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare. Acest Guvern nu crește însă TVA-ul general. Și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente. La fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5% la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10% de la 3.000 la 3.300 de lei. Iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12.5% până la 4.500 de lei. Vorbim astfel de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus”, spune Ciolacu.
„Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Nu s-a întâmplat, așa că o fac eu acum. Nu am de gând să dau vreun pas înapoi. Este nevoie de reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a mai spus premierul.
Față de varianta inițială, proiectul a suferit câteva modificări, în special la solicitarea UDMR. Guvernul a renunțat la prevederea care stabilea un plafon de 2,5% din veniturile proprii pentru organizarea de concerte, spectacole și festivaluri de către autoritățile locale. De asemenea, au fost eliminate accizele și investițiile la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.
Ce prevede pachetul de măsuri fiscale
Ministerul Finanțelor a publicat săptămâna trecută proiectul de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare, pentru care Guvernul ar urma să îşi asume răspunderea în Parlament.
Acesta prevede impozit de 1% pe cifra de afaceri a IMM-urilor până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Și băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei brut și se introduce plata CASS în agricultură, construcții și industria alimentară.
De asemenea, actul normativ prevede reducerea numărului total de funcţii de conducere, condiţionează acordarea voucherelor de vacanţă de nivelul salariului și limitarea nivelului sporurilor.
Se majorează acciza la alcool şi tutun, crește TVA de la 5% la 9% pentru locuințe, panouri fotovoltaice, iar pentru produsele cu un conținut ridicat de zahăr TVA crește de la 9% la 19%.
De asemenea, Coaliția a decis să introducă o taxă de 0,3% pentru imobilele mai scumpe de 500.000 de euro și mașinile cu o valoare de peste 75.000 de euro. Taxa se va aplica pentru suma care reprezintă diferența dintre plafon și valoarea proprietății.
RelatedPosts
Procedura asumării răspunderii în Parlament
Angajarea răspunderii guvernului sau asumarea răspunderii guvernului este o procedură prevăzută de articolul 114 din Constituție.
Guvernul adoptă o hotărâre de Guvern prin care acesta urmărește asumarea. După aceea proiectul de lege sau de program este prezentat Birourilor Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului care stabilește un termen în care parlamentarii pot depune modificări. Aceste modificări se transmit Guvernului care decide dacă le acceptă sau nu.
Ulterior, proiectul este prezentat de către prim-ministrul României în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. Această ședință are ca element specific faptul că proiectul sau programul asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea nu este dezbătut și nici votat de parlamentari.
După prezentarea făcută de către premier începe să curgă un termen de 3 zile în care se poate introduce o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Dacă în acest termen nu s-a introdus moțiune de cenzură sau aceasta a fost respinsă, proiectul de lege sau programul se consideră adoptat și merge la promulgare la Președintele României.
Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins.
Chiar dacă proiectul de lege este adoptat, acesta poate fi contestat la Curtea Constituțională în condițiile articolului 146 litera a) din Constituție sau Președintele României poate cere reexaminarea legii.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
