Acasa
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, a informat Administraţia Prezidenţială.
Judecătorii CCR au respins, pe 18 octombrie, ca neîntemeiată, sesizarea USR, Forţei Dreptei, semnată şi de către deputaţii Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care atunci erau la PNL, pe pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi au decis că legea este constituţională.
Astfel, Curtea a constatat că „angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului”.
În esenţă, Curtea a constatat că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege a vizat un scop unic şi unitar, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public naţional şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, sub aspect extrinsec, s-a conchis că procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii Guvernului a respectat exigenţele Constituţiei şi ale jurisprudenţei Curţii Constituţionale. De asemenea, sub aspect intrinsec, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate în mod punctual de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”, arată comunicatul de presă al CCR.
USR şi Forţa Dreptei au depus în 29 septembrie, la Curtea Constituţională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat şi de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu şi Gheorghe Pecingină, care, ca urmare a acestui fapt, au fost excluşi din grupul parlamentar PNL de la Camera Deputaţilor.
RelatedPosts
Pe 26 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat, în plenul reunit al Parlamentului în care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul privind măsurile fiscale că „de astăzi, s-a terminat cu dubla măsură! S-a terminat cu privilegiile la stat! S-a terminat cu excepţiile peste excepţii din mediul privat! Şi mai ales – s-a terminat cu banii făcuţi uşor din evaziune fiscală!”.
Şeful Guvernului a mai spus că nu este adeptul modificărilor fiscale, atunci când nu este cazul şi nu crede în varianta „inventării de noi biruri” pentru mediul de afaceri corect, care îşi achită impozitele şi taxele la stat. „Cred că singura cale prin care această ţară se poate dezvolta este un paerteneriat cinstit şi real între guvern şi mediul de afaceri”, a adăugat prim-ministrul Ciolacu.
Ce prevede pachetul de măsuri fiscale
- Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă
- Companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri
- Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
- Companiile din petrol și gaze cu afaceri peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5% pe cifra de afaceri.
- Scutirea de impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS
- Crește TVA pentru anumite produse
- Impozit special pentru bunurile scumpe: case și mașini
- Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani. Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
- Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
- Cresc accizele la țigări și alcool
- Plățile în numerar vor fi reduse
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
