Acasa
Transportatorii şi agricultorii care protestează în aceste zile pe şoselele din ţară au transmis Guvernului o listă cu 76 de revendicări în numele „poporului român” pentru a înceta protestele, printre care reducerea RCA la 5.000 de lei pentru camioane fără istoric de daună, majorarea subvenţiei pe suprafaţă la 250 euro/ha sau respectarea referendumului privitor la reducerea numărului de parlamentari, potrivit unui document transmis AGERPRES.
„Stimaţi guvernanţi, noi transportatorii şi agricultorii protestatari spontani independenţi, vă prezentăm următoarele probleme în a fi soluţionate: recunoaşterea transportului rutier drept sector economic strategic şi elaborarea unor măsuri care să susţină acest sector economic pentru a rămâne competitiv şi a aduce în continuare venituri directe la bugetul statului (este cel mai mare exportator de servicii din România, aduce peste 5 miliarde de euro anual în economia românească, contribuind la reducerea deficitului valutar); diminuarea RCA la 5.000 de lei la B0 la MMTA 40 tone fără implicaţii BAAR şi introducerea în poliţa RCA a tractărilor şi asistenţa naţională/internaţională”, se menţionează în document.
Pe lista de revendicări se mai află: diminuarea asigurărilor RCA cascadat în tonaj mai mic, audierea ASF privind costurile componentei RCA, posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licenţiate direct din pompă.
RelatedPosts
Protestatarii solicită introducerea unei alocaţii de hrană pentru lucrătorii detaşaţi
Conform cerințelor, cuantumul neimpozabil, în valoare de 60 euro/zi, este menit să se adauge la plafonul maxim de 87,5 euro/zi în limita căruia se poate acorda indemnizaţia de detaşare şi mărirea plafonului neimpozabil de la 3 la 4 salarii de bază; scurtarea timpilor de trecere a frontierei prin modificarea OG 43 şi respectarea Regulamentului European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere).
Printre revendicări se mai află: reintroducerea toleranţelor la depăşirile de greutate/gabarit la vechea lege, aşa cum prevăd şi normele europene şi evitarea dublei taxări; mutarea controalelor rovinietei, cântarului şi al măsurării gabaritului pe teritoriul naţional/la cel puţin 15 km de punctul de trecere a frontierelor, respectând astfel şi Regulamentul European 1.100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor şi dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul prin frontiere); echitate fiscală, respectiv acordarea alocaţiei de cazare neimpozabilă de 265 lei/zi pentru salariaţii bugetari să se acorde şi angajaţilor din privat, fără documente justificative.
Protestatarii cer reglementarea unui mediu de concurenţă loială în transporturi
Mai exact, greviștii cer inclusiv o lege anti-dumping prin care se pedepseşte prestarea unui serviciu la un tarif care nu acoperă costurile implicate (poate fi aplicată la nivelul întregii economii pentru interzicerea activităţii economice sub costuri), respectiv impunerea unui tarif minim de referinţă după modelul din Spania şi Ungaria, care oferă protecţie transportatorului.
Lista este completată cu solicitări precum: revenire e-Transport/e-Sigiliu doar la mărfurile cu risc ridicat şi introducerea cerealelor şi a lemnului în mărfuri cu risc ridicat. „Transportatorul să nu fie sancţionat dacă nu facilitează monitorizarea mărfii, ci să fie responsabilitatea beneficiarului transportului de a organiza transportul cu un operator care poate asigura aceasta monitorizare”, se precizează în document.
Protestatarii mai cer: obligaţia plăţii timpilor de aşteptare a camioanelor la încărcare/descărcare care depăşesc 2 ore, interzicerea serviciului prestat de şofer de încărcare/descărcare a mărfii în/din camion, posibilitatea de a nu plăti TVA la stat în situaţia în care o companie nu îşi achită către transportator facturile şi intră în insolvenţă, revizuirea taxei de drum care intră în vigoare în 2026, prin diminuarea la minimum a preţului pe km, revizuirea caselor de expediţii şi obligarea acestora la amenzi drastice în cazul neplăţilor.
Protestatarii cer ca furnizorul bunurilor să răspundă până la suma preţului de transport în cazul în care spediţia intră în faliment sau nu plăteşte (cum este în Franţa), măsuri pentru blocarea externalizării profitului multinaţionalelor, intensificarea controalelor camioanelor ucrainene pe teritoriul României pentru combaterea concurentei neloiale.
Lista continuă cu rezolvarea problemelor de acces în Portul Constanţa
Multitudinea de camioane ucrainene care intră zilnic în port a făcut ca printre cerințele protestatarilor să se numere și eliminarea taxei de acces în terminalul CSCT (Constanta South Container Terminal, n.r.), crearea de condiţii în terminalele de containere Socep şi CSCT. „La Socep şoferii pot sta şi până la 4-5 ore în frig la ghişeu pentru a face actele să intre în terminal, la CSCT programarea pin pentru a putea intra în terminal poate dura în unele cazuri până la 48 h”, se precizează în document.
Totodată, în listă se menţionează: reglementarea transportului containerizat şi oprirea abuzului liniilor de shipping (libertatea preluării containerelor pe auto propriu restricţionată de anumite linii maritime), eliminarea taxei M/H din portul Constanţa, posibilitatea suspendării acoperirii poliţelor (RCA/CMR/casco) când un camion nu este în uz şi prelungirea automată a valabilităţii, revizuirea sistemului bonus-malus, pornirea asigurărilor de la B8, nu de la B0, iar nivelul Malus să depindă de valoarea pagubei, nu de numărul incidentelor.
De asemenea, protestatarii solicită efectuarea plăţii primei RCA în rate, indiferent de nivelul acesteia pentru reducerea efortului financiar, revizuirea modalităţii de stabilire a tarifului de prima RCA pentru contractele încheiate pe perioade mai mici de 12 luni, monitorizarea electronică prin reţeaua de camere de supraveghere în trafic a valabilităţii RCA, posibilitatea diminuării valorii primei prin introducerea franşizei plătibilă doar în caz de daună.
Totodată, se solicită ca certificatul de daunalitate să fie similar cu procesul de interogare existent în sistemul bancar (biroul de credite), introducerea posibilităţii ca acesta să poată fi solicitat şi de către persoanele juridice care au un interes legitim cu acordul potenţialului asigurat şi respectarea legislaţiei privind GDPR. „Se urmăreşte responsabilizarea conducătorilor auto cu efect în timp asupra reducerii tarifului”, se mai precizează în document.
Pe de altă parte, referitor la veniturile din cedarea folosinţei bunurilor (venitul din arendă) se cere revenirea la nivelul anterior, adică modificarea deducerii la venitul din arendă de la cota 20% la 40% asupra venitului brut, fapt ce implică micşorarea cantităţii de arendă acordate proprietarului de teren (arendatorului).
Protestatarii mai cer anularea articolului din legea 296/2023 privind taxarea PFA-urilor referitor la contribuţia de sănătate şi permiterea deductibilităţii cheltuielilor cu sponsorizările cum era în vechea lege.
„Conform actualei legi, pierderea fiscală se compensează la 70% în următorii cinci ani. Solicităm compensare integral în următorii cinci ani”, se precizează în document.
Protestatarii mai solicită anularea Legii 296/2023 şi păstrarea impozitului pe venituri la 1% în loc de 3%, cu respectarea condiţiilor de număr de angajaţi, anularea Legii 370/2022 prin care se modifică plafonul pentru stabilirea tipului de impozitare la microîntreprinderi de la 1.000.000 euro la 500.000 euro şi revenirea la acelaşi plafon de 1.000.000 euro conform vechii legi.
Pe lista de revendicări se mai află anularea Legii 296/2023 şi păstrarea facilităţilor privind CASS la nivelul anterior pentru sumele din venitul brut lunar până la 10.000 lei din sectorul agricol, conform Legii iniţiale 135/2022 prin care se asigură facilităţi fiscale şi pentru agricultură până în decembrie 2028, cu condiţia ca firmele să realizeze 80% din venituri din agricultură; acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii ianuarie a următorului an, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie, precum şi accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plata directa (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
Protestatarii solicită continuarea programelor Agro IMM Invest şi Rural Invest prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanţie FGCR (Fondul de Garantare – Garantare credit rural, n.r.), precum şi extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B şi C, demers realizat în colaborare cu BNR şi instituţiile bancare cât şi relaxarea condiţiilor bancare şi regândirea sintagmei rău platnic şi includerea în refinanţarea creditelor existente în aceste proiecte investiţionale cu dobânda subvenţionată fără taxarea de preluare a acestor credite cu comisionul de plată anticipată.
Pe listă se mai află: reducerea cu 50% a impozitului pe venit pentru salariaţii din agricultură, eliminarea programului e-Factura până la nivelul de 1.000.000 euro cifra de afaceri, eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură direct de la pompă, crearea unei platforme cu fermierii care beneficiază de această facilitate, crearea unui pachet de ajutor pentru fermierii care doresc să achiziţioneze terenuri/ferme pentru încurajarea investiţiilor în domeniul agricol, cât şi a întregului sector şi interzicerea vânzării terenurilor către străini sub orice formă, chiar dacă unul dintre acţionari este român (interzicerea oricărei forme de capital străin în a cumpăra terenurile ţării).
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
