Acasa
Medicii legiști critică ordonanța antidrog și susțin că documentul are multe prevederi imposibil de aplicat. În plus, spun medicii legiști, ordonanța lasă loc de interpretări și abuzuri.
Un punct de vedere în acest sens a fost transmis de Consiliul superior de medicină legală. Instituția susține că nu este de acord cu o serie de prevederi care, în opinia sa, aduc atingere prestigiului instituției medico-legale, al sistemului de probațiune judiciară dar și al unor drepturi fundamentale, constituționale.
Legiștii spun că dacă se dorește introducerea obligativității unei evaluări psihologice în vederea obținerii/redobândirii carnetului auto, acest lucru se poate face fără a implica medicii, indiferent de specialitate.
Ei precizează că medici nu au competența de a evalua capacitățile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putând fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri, care au competența de a evalua capacitatea psihică a unei persoane, sau al comisiilor medico-legale psihiatrice, care au atribuții în stabilirea prezenței competenței psihice și a discernământului.
În ceea ce privește articolul care prevede obligativitatea șoferilor de a se supune alcooltest sau drugtest la solicitarea polițistului rutier, legiștii spun că poate duce la abuzuri deoarece nu sunt stabilite explicit situațiile în care polițistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea.
Ei spun că este mai utilă concentrarea pe creșterea capacității de analiză toxicologică în cadrul rețelei medico-legale.
RelatedPosts
„În momentul de față există mai multe instituții de medicină legală care pot realiza analize toxicologice în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive la persoana în viață, infrastructura necesară (care este în curs de modernizare), personal de specialitate și mai ales metodologii de lucru care să permită o valoare probatorie în justiție a acestor analize.
Menționăm că analizele toxicologice la care facem referire sunt cele cantitative (care detectează atât substanța activă, cât și metaboliții acesteia, inclusiv concentrațiile lor), și nu calitative (care detectează doar substanța).
Determinările cantitative sunt cele care pot fi utilizate, ulterior, pentru identificarea consecințelor clinice ale consumului de substanțe psihoactive, inclusiv asupra capacității de a conduce autovehicule.
Determinările calitative, în condițiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanțe aflate în cantități infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidențierea stării de influență și (nu rareori) pot da reacții pozitive în situații în care nu a existat efectiv un consum de substanțe psihoactive.
Trebuie menționat că, datorită sensibilității extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanțe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanțe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanța respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliți).
Unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice.
Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule.
De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee.
Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule.
Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezența unor substanțe psihoactive NU este o metodă fezabilă de identificare a substanțelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conține informații cu privire la remanența în organism a substanțelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp cât medicamentele respective au efecte clinice. De exemplu, dacă o substanță X are efecte clinice 4 ore (valoare trecută în prospect), este posibil să dea rezultate pozitive la examenul toxicologic la 8, 16, 24, sau chiar 48 de ore (funcție de sensibilitatea aparatului de analiză), lucru care NU este precizat în prospect. Analizele calitative sunt ieftine, rapide și disponibile la nivelul majorității instituțiilor medico-legale și medicale. Analizele cantitative sunt însă cele care pot avea valoare probatorie în justiție. Acestea sunt mai scumpe, necesită echipamente complexe și sunt mai puțin rapide, ele fiind disponibile, în momentul de față, doar în câteva instituții medico-legale”, potrivit legiștilor.
Legiștii mai susțin că „propunerea legislativă ignoră demersurile avansate, realizate de MS împreună cu reţeaua de medicină legală, de dotare cu echipamente performante de toxicologie a reţelei de medicină legală, prin fonduri de la Banca Mondială, ceea ce face ca laboratoarele nou constituite să nu facă altceva decât să dubleze investițiile, fără o justificare pertinentă a cheltuielilor statului”.
„Realizarea de analize toxicologice calitative în laboratoare din spitale sau ale MAI va duce ca în acest domeniu specific reglementat să existe două categorii de buletine de analize toxicologice: unele cu valori cantitative provenind din instituțiile medico-legale și altele cu valori calitative provenind din alte laboratoare.
Trebuie menționat că existența doar a unor buletine de analiză calitativă va împiedica calea de atac legală a solicitării prezenței stării conducătorului auto de a se afla sub influenta substanțelor psihoactive la momentul opririi în trafic de a se realiza o expertiză medico-legală toxicologică, prevăzută de legislația specifică medico-legală care se pot efectua numai pe baza unor buletinele de analiză cantitative.
Realizarea de analize toxicologice în laboratoare ale MAI va genera neîncredere la nivel social în rezultatele obţinute, deoarece aceeaşi entitate care verifică şoferii în trafic va face atât analiza probelor, cât şi confirmarea rezultatelor.”, potrviti sursei citate.
De asemenea, legiștii spun că propunerea legislativă nu a făcut niciun fel de analiză de impact financiar pe termen lung.
De asemenea, Consiliul superior de medicină legală consideră că este necesară o reevaluare a modului în care este evaluată și interpretată din punct de vedere legislativ și juridic „starea de influență” și efectele sale asupra condusului și a conducătorilor de autovehicule, care să plece de la următoarele principii generale:
- starea de influență NU trebuie stabilită strict pe baza prezenței unei/unor substanțe psihoactive în corpul persoanei, substante ce pot fi active, inactive, metabolizate complet sau parțial prin metaboliți activi sau inactivi, etc.), ci pe baza unor valori cantitative cut-off, valori sub care este dovedit prin studii științifice unanim acceptate că ele NU au niciun efect clinic asupra capacității unei persoane de a conduce autovehicule;
- starea de influență trebuie stabilită pe baza unei examinări medico-legale, care să ia în considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi în trafic (sau cât mai aproape de acest moment) și valorile efective identificate la examenul toxicologic
- în absența unei confirmări, în sânge, a prezenței unei substanțe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi după.
„La momentul actual, nu există la nivel național alte laboratoare de determinare medico-legala a substanțelor psihotrope, ca urmare, nu se poate vorbi anticipativ de o posibila apariție a acestora. Ca urmare, nu se poate accepta alocarea răspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare (necunoscute incă) criterii de acreditare și de asemenea este imposibil de a anticipa un preț al acestor prestații.
Având în vedere modul de creare a rețelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziții de echipamente cu toate implicațiile ulterioare (licitații, contestații) poate chiar construirea unor clădiri noi pentru a se atinge stadiul actual al rețelei de toxicologie medico-legală.”, potrivit sursei citate.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
