Acasa
Faptul că Mario Iorgulescu a condus cu 143 de km/oră în localitate, sub influența alcoolului și a cocainei, producând un accident mortal nu este omor, a decis Inalta Curte de Justiție. Omorul presupune o acțiune îndreptată împotriva victimei, iar șoferul a acționat asupra mașinii, spun judecătorii.
Mario Iorgulescu, fiul Președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, a scăpat de pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru accidentul rutier mortal pe care l-a provocat în 2019.
Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat, zilele trecute, motivarea admiterii recursului în anulare înaintat de Mario Iorgulescu. Prin această decizie luată în luna iunie, dosarul a fost trimis spre rejudecare, iar fiul Președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal a scăpat de acuzațiile de omor, urmând a fi judecat pentru ucidere din culpă.
Mario Iorgulescu se află în prezent în Italia, unde a fost transferat imediat după accident, evitând audierile și procesul în România.
Avocații apărării: „un accident auto nu este omor”
Avocații lui Mario Iorgulescu au susținut, în esenţă, că „un accident auto nu constituie infracţiunea de omor”.
Fapta tânărului care a condus sub influența alcoolului și a cocainei, producând un accident auto mortal, este, în schimb, ucidere din culpă, au arătat avocații acestuia.
Cea mai importantă diferență între „omor” și „uciderea din culpă” constă în pedeapsa aplicată: închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în cazul uciderii din culpă pedeapsa este de la 2 la 7 ani, având în vedere că șoferul era sub influența alcoolului și a cocainei.
Explicația apărării: „un conducător auto care apasă acceleraţia pe un drum public, chiar acceptând varianta de previziune a unui rezultat socialmente periculos şi care se bazează pe un minim de elemente pentru evitarea unui potenţial pericol, nu acţionează acceptând potenţiala urmare socialmente periculoasă, ci socoteşte fără temei că aceasta nu se va produce.”
Simplu spus, diferența dintre omor și ucidere din culpă constă în atitudinea șoferului față de posibilitatea producerii unui accident mortal.
Dacă el a prevăzut faptul că modul în care conduce poate să producă un accident mortal și a lăsat soarta sa și a celorlalți participanți la trafic în mâinile hazardului, cu alte cuvinte a acceptat că e posibil să omoare pe cineva, vorbim despre omor, mai exact omor cu intenție indirectă.
Pe de altă parte, dacă el a prevăzut că modul în care conduce poate să provoace un accident mortal, dar a considerat fără temei că acesta nu se va produce vorbim despre ucidere din culpă.
Diferența fundamentală constă în faptul că la uciderea din culpă șoferul a avut argumente că nu va produce un accident mortal. La omor, acesta nu a avut astfel de argumente și a acceptat faptul că va putea omorî pe cineva, deși nu și-a dorit acest lucru.
Astfel, avocații lui Iorgulescu au susținut că acesta nu a acceptat că poate produce un accident moral, bazându-se pe elemente obiective prin prisma cărora un eventual accident putea fi evitat precum: „experienţa anterioară a inculpatului în conducerea unor autovehicule asemănătoare, starea tehnică fără cusur a autoturismului marca Aston Martin model DBS şi elementele legate de traficul din zona respectivă, ţinând seama şi de intervalul orar, se constituie în veritabile temeiuri avute în vedere la momentul la are s-a decis să conducă autovehiculul.”
Aşadar, a concluzionat apărarea, accidentul s-a produs deoarece șoferul a evaluat eronat faptul că poate evita coliziunea cu mașina care circula din sens opus.
Avocații au mai susţinut că, în situaţii similare, instanţele au reţinut infracţiunea de ucidere din culpă.
Motivarea Înaltei Curți: „omorul e o acțiune, accidentul un eveniment”
Doi dintre cei trei judecători ai completului Înaltei Curți au acceptat recursul lui Iorgulescu arătând, practic, că fapta de care este vinovat acesta nu este omor. De ce?
„Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de „omor” constând în „uciderea unei persoane” poate fi reținut numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acţiune care are drept rezultat suprimarea vieţii unei persoane”, se arată în motivarea deciziei.
Omorul, spun judecătorii Lia Savonea și Adriana Ispas, presupune „o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei.”
În schimb, un accident rutier este definit ca fiind un eveniment. „Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil”, se mai arată în motivare.
Astfel, „acţiunea” autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului și nu asupra victimei, spun magistrații.
RelatedPosts
Faptul că a acționat sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, „din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă” – arată instanța.
„Infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei. Or, nici instanţa de fond şi nici instanţa de apel, nu au relevat o asemenea împrejurare” – au concluzionat cele două judecătoare.
Iorgulescu va fi judecat pentru ucidere din culpă
Faptul că Iorgulescu a nesocotit dispoziţiile legale referitoare la circulaţia pe drumurile publice (a condus cu viteză excesivă, sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise) sunt împrejurări ce relevă un grad de pericol ridicat al faptei şi o periculozitate mare a infractorului, încadrând infracţiunea în forma agravată, mai arată instanța.
Astfel, Mario Iorgulescu va fi judecat pentru ucidere din culpă, în formă agravantă. Asta înseamnă că limita de pedeapsă va fi între 2 și 7 ani, având în vedere împrejurările agravante enumerate.
Decizia a fost semnată de judecătoarele Adriana Ispas și Lia Savonea. Judecătorul Dan Andrei Enescu a emis o opinie separată, în care arată că Înalta Curte nu poate, în cazul recursului în anulare, să modifice încadrarea juridică a faptei.
Cazul va fi rejudecat la Curtea de Apel pentru infracțiunea de ucidere din culpă.
Sentința din 2023
Reamintim că în octombrie 2023, Mario Iorgulescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 13 ani şi 8 luni de închisoare pentru omor şi conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului şi drogurilor (cocaină), în legătură cu accidentul auto provocat de acesta în anul 2019, soldat cu moartea unui bărbat.
Mario Iorgulescu susține că este internat într-o clinică privată din Italia. Asta după ce părinții săi au organizat transferul său cu un avion privat imediat după accident. În timpul anchetei și procesului, el nu a fost audiat de procurori sau magistrați.
Accidentul
Acum 4 ani, fiul lui Gino Iorgulescu a provocat un grav accident auto, conducând sub influența substanțelor stupefiante și a alcoolului. Buletinul de analiză toxicologică arată că avea „o concentraţie de 1,96 g/l alcool pur în sânge la ora 5.06 şi o concentraţie de 1,76 g/l alcool pur în sânge la ora 6.06” și că a fost depistat „pozitiv pentru cocaină” .
Mario Iorgulescu venea de la o petrecere în Tărtășești, unde a consumat alcool. După o ceartă la telefon cu fosta iubită, într-o stare de furie și sub influența alcoolului și a cocainei, a decis să conducă spre București în mașina sa Aston Martin DBS. A intrat în Capitală prin Chitila, circulând cu viteze între 140 km/h și 164 km/h. Într-o intersecție, a trecut pe roșu la 145 km/h și a accelerat până la 162 km/h în depășirea altui vehicul. Apoi a pătruns pe contrasens și a provocat o coliziune frontală la viteza de 143 km/h, în care șoferul celuilat autoturism a decedat pe loc.
Mario Iorgulescu a părăsit țara după accident și se află în Italia, unde, potrivit avocaților săi, primește tratament pentru că suferă de grave afecțiuni psihice.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
