Acasa
Studiul, coordonat de o echipă de la Institutul de Biologie a Sistemelor (ISB), a analizat obiceiurile legate de mersul la toaletă ale unor persoane „în general sănătoase” – adică fără afecțiuni renale sau intestinale, precum boala cronică de rinichi, sindromul de colon iritabil sau boala Crohn.
RelatedPosts
Participanții au raportat singuri cât de des „lăsau copiii la piscină”, iar cercetătorii i-au împărțit în patru categorii: constipați (1–2 scaune pe săptămână), frecvență redusă dar normală (3–6 pe săptămână), frecvență crescută dar normală (1–3 pe zi) și diaree (4 sau mai multe scaune apoase pe zi).
Cercetătorii au analizat și metaboliții din sânge, chimia sanguină, genetica și microbii intestinali prezenți în probele de scaun. Au căutat apoi legături între frecvența scaunelor și acești markeri de sănătate, precum și alți factori, cum ar fi vârsta sau sexul.
În general, persoanele care raportau scaune mai rare erau femei, mai tinere și aveau un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut. Însă chiar și după ce aceste variabile au fost luate în considerare, cei cu constipație sau diaree prezentau semne clare de probleme de sănătate subiacente.
Bacteriile care în mod normal se găsesc în tractul gastrointestinal superior erau mai frecvente în probele de scaun ale participanților cu diaree. Iar probele lor de sânge conțineau biomarkeri asociați cu afectarea ficatului.
În cazul celor cu scaune mai rare, probele de scaun conțineau niveluri ridicate de bacterii asociate cu fermentarea proteinelor – un efect cunoscut al constipației.
„Dacă scaunul rămâne prea mult timp în intestin, microbii consumă toată fibra alimentară disponibilă, pe care o fermentează în acizi grași benefici. După aceea, ecosistemul trece la fermentarea proteinelor, ceea ce duce la producerea unor toxine care pot ajunge în sânge”, explică bioinginerul Johannes Johnson-Martinez de la ISB.
Iar aceste subproduse au fost găsite, într-adevăr, în probele de sânge ale acestor pacienți. Un metabolit numit indoxil-sulfat – rezultat cunoscut al fermentării proteinelor, cu potențial toxic pentru rinichi – a fost deosebit de prezent. Echipa de cercetători sugerează că aceasta ar putea fi o dovadă a unei legături cauzale între frecvența tranzitului intestinal și starea generală de sănătate.
Potrivit studiului, cei aflați în „zona Goldilocks” a mersului la toaletă consumau mai multe fibre, beau mai multă apă și făceau mai multă mișcare. Probele lor de scaun prezentau niveluri ridicate de bacterii care fermentează fibre.
Cercetarea a fost publicată în revista Cell Reports Medicine. Acesta
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
