Acasa
Garanțiile de securitate au devenit principalul subiect al negocierilor de la Washington. Părțile încearcă în prezent să ajungă la un acord asupra termenilor garanțiilor și asupra rolului clar al fiecărei țări.
Potrivit unei surse a publicației ucrainene „Zerkalo Nedeli“, în timpul negocierilor de la Casa Albă cu participarea liderilor statelor europene și a lui Zelenski, vicepreședintele J.D. Vance a încercat să sistematizeze abordările principalelor opțiuni de furnizare a garanțiilor. El a exprimat două opțiuni de acțiune.
Prima opțiune
SUA și țările europene oferă Ucrainei ceva similar cu articolul 5 din Tratatul de la Washington. Dar apoi fiecare țară trebuie să ratifice acordul privind acordarea de asistență militară Ucrainei prin intermediul parlamentelor sale. În plus, trebuie aprobate scenarii care vor descrie cine, ce și când oferă Ucrainei asistență militară. Aceasta înseamnă că toți cei care își asumă o astfel de responsabilitate se angajează astfel să furnizeze nu numai arme, ci și forță militară .
RelatedPosts
Potrivit sursei, după aceste cuvinte, starea de spirit a tuturor s-a înrăutățit imediat, deoarece aliații nu sunt în mod clar pregătiți pentru asta acum.
A doua opțiune
Consolidarea armatei ucrainene, care ar trebui să fie bine coordonată și puternică: numărul Forțelor Armate ale Ucrainei ar trebui să fie de 350-400 de mii de oameni. Însă Vance a avertizat imediat că Statele Unite nu vor participa la finanțarea armatei ucrainene, dar că Statele Unite ar putea vinde arme țărilor europene dacă Europa este gata să sprijine Forțele Armate ale Ucrainei.
În plus, Vance a spus că este necesar să se analizeze toate scenariile posibile, să se contureze modul de reacție și să se caute compromisuri în diverse situații de criză în cadrul celor două opțiuni de garanție menționate mai sus. De exemplu, în cazul unui scenariu hibrid: Rusia nu atacă direct, dar apare în Ucraina o „Republică Populară Harkov” care își anunță dorința de a se reuni cu Federația Rusă. Ce ar trebui să facă țările garante în această situație? Ar trebui să intervină sau nu în „conflictul politic civil intern” ucrainean?
Totuși, contrar opiniei populare, Articolul 5 nu obligă automat aliații să intre în război. Deși toți membrii NATO sunt obligați să ofere asistență unei victime a agresiunii, asistența nu trebuie neapărat să fie militară: asistența acordată unui aliat este lăsată la discreția fiecărui membru al Alianței.
Potrivit publicației The Wall Street Journal, garanțiile vor consta din patru componente:
-Prima este desfășurarea trupelor aliate în Ucraina.
-A doua este de a asigura apărarea antiaeriană, care va include sisteme de apărare aeriană pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor civile.
-A treia este furnizarea de arme moderne, inclusiv rachete de înaltă precizie.
-A patra este reprezentată de mecanismele de monitorizare a respectării armistițiului.
Cuvintele despre garanții de securitae pe modulul Articolului 5 amintesc mai degrabă de manipulările unui magician care distrag atenția publicului. Cu astfel de promisiuni liniștitoare, Occidentul nu-i leagă mâinile lui Putin, ci orbește Kievul, notează zn.ua. Dar Ucraina este plină până la refuz de garanții precum Memorandumul de la Budapesta. Uneori, o simplă strângere de mână este suficientă pentru ca o parte să „semneze”, dar un document ratificat de toate parlamentele lumii nu o va împiedica să ignore obligațiile.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
