Acasa
Disputa dintre Varșovia și Budapesta a atins un nou nivel după ce ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat public că speră ca Ucraina să reușească să oprească livrările de petrol rusesc către Ungaria, vizând conducta Drujba, una dintre ultimele legături energetice directe ale Moscovei cu Europa Centrală.
„Sper ca bravul dumneavoastră compatriot, maiorul Magyar, să reușească în sfârșit să scoată din funcțiune conducta care alimentează mașina de război a lui Putin — și să vă primiți petrolul prin Croația”, i-a transmis Sikorski omologului său ungar, Peter Szijjarto, într-un mesaj publicat pe rețeaua X (fostul Twitter).
Declarația, cu ton evident provocator, face referire la Robert Brovdi, ofițer ucrainean de origine maghiară și comandant al forțelor de drone ale Ucrainei, cunoscut sub indicativul „Magyar”.
Budapesta i-a interzis acestuia accesul pe teritoriul Ungariei, acuzându-l de implicare în atacurile cu drone asupra unor infrastructuri energetice rusești conectate la sistemul Drujba, conductă care transportă petrol din Rusia către Europa Centrală.
Ungaria și Slovacia, ultimele „dependente” de petrolul rusesc
RelatedPosts
Majoritatea țărilor Uniunii Europene au renunțat la importurile de petrol rusesc după invazia din 2022.
În 2025, doar Ungaria și Slovacia -ambele conduse de guverne cu poziții favorabile Moscovei- mai folosesc încă Drujba.
De aici și tensiunile constante dintre Varșovia, unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei, și Budapesta, care menține legături economice și politice cu Kremlinul.
Comentariul lui Sikorski vine pe fondul unui alt conflict diplomatic între cele două țări, legat de decizia unei instanțe poloneze de a refuza extrădarea unui cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotarea conductelor Nord Stream în 2022.
Dispute diplomatice în lanț
După ce ministrul ungar Peter Szijjarto l-a numit pe suspect „terorist”, Sikorski a replicat că este „mândru de justiția poloneză, care a decis că sabotarea unui invadator nu este o crimă”.
Afirmația sa a fost interpretată ca o nouă provocare la adresa Budapestei — dar și a Berlinului, într-un moment în care relațiile Poloniei cu Germania rămân reci pe fondul investigațiilor privind exploziile de la Nord Stream.
Potrivit autorităților germane, ucraineanul Volodimir Z. ar fi ajutat la plasarea explozibilului pe conductele Nord Stream 1 și 2, ca parte a unei operațiuni clandestine desfășurate de pe un iaht închiriat, plecat din portul Rostock.
Polonia a refuzat să-l extrădeze la 16 octombrie, iar suspectul a fost eliberat din arest. Decizia urmează modelul Italiei, unde Curtea Supremă a blocat, cu o zi înainte, extrădarea unui alt ucrainean, Serhii Kuznețov, acuzat de fapte similare.
Conducte, orgolii și alianțe fragile
Atât Nord Stream, cât și Drujba sunt mai mult decât simple conducte — sunt simboluri ale dependenței europene de energia rusească și ale diviziunilor care persistă în interiorul Uniunii Europene.
Polonia a criticat de ani buni aceste proiecte, considerându-le instrumente geopolitice ale Kremlinului.
Conducta Nord Stream 2, finalizată chiar înainte de declanșarea invaziei, nu a fost niciodată pusă în funcțiune.
Pentru Varșovia, atacul simbolic asupra conductei Drujba nu ar fi doar o lovitură economică pentru Moscova, ci și un semnal către vecinii care încă ezită între Bruxelles și Kremlin.
Pentru Budapesta, însă, asemenea declarații sunt o insultă directă.
Așa se explică de ce duelul verbal dintre Sikorski și Szijjarto, purtat tot mai des pe rețelele sociale, devine oglinda unei rupturi adânci între două capitale care, până nu demult, se declarau aliate în Europa Centrală.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
