Acasa
„Justiție capturată”. Într-o investigație Recorder, mai mulți judecători și procurori, foști șefi ai DNA și din CSM, descriu cum se prelungesc dosarele ca să scape cei acuzați / „Am ajuns să reinventăm Dreptul” / Cazurile Vanghelie, Burci și Popovici
Recorder a difuzat marți seară o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și centralizarea puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În documentarul Recorder, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.
- Claudiu Sandu, reprezentat al procurorilor în CSM, a spus că s-a ajuns la situația ca interpretarea formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”. „Am ajuns să reinventăm Dreptul” a spus Sandu, care a afirmat că „eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Masacrarea ideii de justiție, a spus Sandu, îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni.
- Laurențiu Beșu, judecător a spus că magistrații care pronunță sentințe „care să convină conducerilor instanțelor” fac un mare rău „miilor de magistrați onești, care alcătuiesc majoritatea”.
Investigația Recorder a evidențiat cazuri concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescriere. Prelungirea proceselor s-a realizat prin schimbarea completurilor de judecată de către conducerea instanțelor, inclusiv schimbarea în momentul în care urma să se pronunțe sentința.
Prescrierea prin prelungirea cazurilor este doar ultimul pas. Până atunci, se lucrează prin anihilarea apetenței Parchetelor de a cerceta mari dosare.
RelatedPosts
Situația de la DNA
Atât Lascu, cât și procuroarea DNA sub anonimat au susținut că încă de la venirea în instituție, procuorul-șef al DNA Marius Voineag a pretins „controlul asupra dosarelor”.
„Asta nu s-a întâmplat niciodată la fosta conducere”, a povestit Lascu.
Procuroarea cu identitate protejată de Recorder a povestit că încă de la venirea lui Voinea în instituție li s-a cerut procurorilor de caz să raporteze fiecare cerere, făcută către judecătorul de drepturi și libertăți, către procurorul-șef Voineag.
Cererile către judecătorul de drepturi și libertăți se referă în general fie la rețineri, fie la percheziții sau urmăriri de telefoane și comunicații ale celor urmăriți în dosare.
Voineag, spune documentarul Recorder, a refuzat cererea de interviu a ziariștilor.
Ce se întâmplă în DNA nu este o situație izolată, a spus același procuroare intervievată sub protecția anonimatului, cu vocea schimbată. Procuroarea a declarat că: „Starea de resemnare există în întregul sistem judiciar”.
Aceeași procuroare mai spune că „ceea ce a surprins de când a fost numit noul șef al Direcției (Marius Voineag, n.r.) este faptul că nu și-a ascuns nevoia de a controla”.
Procuroarea mai afirmă următoarele:
- „Șeful Direcției a solicitat tuturor procurorilor de la structura centrală și din teritoriu să-i comunice în mod direct orice solicitare către judecătorul de drepturi și libertăți pentru obținerea mandatelor de interceptare care-i vizează pe cei anchetați. Interesul șefului direcției, numit politic, care ar putea fi?! Să afle în momentul zero, al declanșării unor proceduri de această natură, cine sunt cei vizați de mandatele procurorilor. Nu considerăm că acel ordin are alte rațiuni decât cele care țin de nevoia de control”.
- „Foarte mult se folosește tehnica ignorării și a izolării unui procuror. Dacă nu se dorește acționarea într-un anumit doar, orice solicitare către șeful secției este ignorată și amânată până în momentul în care procurorul înțelege că acel lucru nu se dorește și nu este cazul să se insiste. Șeful secției spunea Ok, trimite-mi pe mail si te caut eu. În momentul în care nu mai erai căutat, și reveneai cu acea soicitare, și vedeai că șeful secției devine irascibil, era semnul că nu se dorește să se facă în acel dosar nimic. Nu poți să faci o anchetă dacă nu te bucuri de concursul, din toate punctele de vedere, al șefului. Nu se semnează nicio adresă. Nu se dă număr de penal. Adică se folosesc toate pârghiile astfel încât toată activitatea este paralizată”.
- „Trebuie să aveți în vedere că faza de urmărire penală nu este publică. Presa nu are acces. Noi nu avem voie să spunem. Se rămâne la ideea că există niște anchete în curs și atât. Când și dacă vor fi soluționate, sau dacă au parte de o soluție corectă, asta nu mai ajunge la opinia publică. În anumite dosare nu se vrea, exact asta e expresia, nu se vrea”.
- „S-a creat o camarilă a procurorului-șef în Direcție, oameni care folosesc diferite pârghii pentru a controla și pentru a stopa anumite anchete. Sau pentru a evita declanșsarea unor anchete noi. Sunt situații multiple, de la mai mulți procurori, care au resimțit imixiuni dincolo de atribuțiile firești pe care le are procurorul-șef”.
Cum sunt schimbate completele, unele exact înainte de a da sentința
Una dintre metodele prin care cei trimiși în judecată și declarați vinovați în primă instanță este prescrierea. Această prescriere, au explicat mai mulți judecători intervievați, a ajuns să fie determinată prin prelungirea proceselor în urma schimbării componenței instanței.
De pildă, a prezentat Recorder, în cazul de corupție al lui Marian Vanghelie s-a ajuns la cel de-al cincilea complet în fază de apel până când infracțiunile s-au prescris.
Schimbarea componenței completului de judecată a avut loc în acest dosar și are loc în general prin: mutarea judecătorului la o altă instanță, delegarea judecătorului la un serviciu tehnic, încetarea delegării judecătorului sau promovarea acestuia.
În documentar mai sunt prezentate mărturii din interiorul Curții de Apel București, cu judecători care arată cum conducerea acestei instanțe, locul în care se dau sentințe definitive în dosare de mare corupție, încurajează indulgența față de inculpați și vine cu decizii administrative discreționare prin care încalcă principiul repartizării aleatorii a dosarelor, direcționându-le către judecători dispuși să adopte sentințe favorabile inculpaților.
„Justiție capturată”
Publicația Recorder, care a precizat că documentarul de două ore „comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, susține că „dosarele de mare corupție sunt îngropate sistematic”.
„Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale”, scrie Recorder.
Unul dintre magistrații intervievați a spus că „senzația este că orice ai face, scapi”. Tot el, la ultimul bilanț al Parchetului General, declara că țara noastră „e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”.
Documentarul, spune Recorder, încearcă să explice mecanismele prin care un grup de interese format din magistrați și politicieni a capturat sistemul judiciar.
„Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici”, mai scrie Recorder.
„Dosare în care nu se vrea”
În documentar se vorbește și despre scăderea numărului de dosare de mare corupție instrumentate de DNA în ultimii ani. Foști și actuali procurori din cadrul DNA au declarat pentru Recorder că la nivelul instituției a existat o schimbare de ton după ce Marius Voineag a devenit procuror-șef.
„Există dosare în care nu se vrea”, spune unul dintre procurorii care apar în materialul Recorder.
În material este prezentat cazul procurorului militar Liviu Lascu, revocat de la conducerea secției militare a DNA în timp ce ancheta o serie de achiziții suspecte ale Serviciului Român de Informații (SRI).
„Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, a spus procurorul Lascu, în investigația de presă.
Dosarul privind achizițiile SRI a fost clasat după îndepărtarea lui Lascu, iar procurorul susține că mai avea în lucru și alte anchete care vizau instituțiile de forță și care par să fi fost îngropate după plecarea sa.
Conform informațiilor adunate de Recorder, după numirea lui Marius Voineag la conducerea DNA din instituție au plecat peste 20 de procurori dintr-un total de 140, un număr neobișnuit de mare în condițiile în care instituția anticorupție este o structură de elită, la care orice procuror aspiră în carieră.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
