Acasa
Românii din diaspora au transferat în țară aproximativ 60 de miliarde de euro în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, o sumă de peste două ori mai mare decât valoarea iniţială a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara ţării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată iniţial a PNRR. Un aspect important este stabilitatea şi rezilienţa acestor sume.
Cei plecaţi nu au uitat de «acasă». Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro (aproape 2% din PIB). Practic, suma este de două ori şi jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creşterii numărului de emigranţi şi a veniturilor lor”, a subliniat Cristian Popa, membru al Consiliului de administraţie al BNR, într-o analiză publicată pe reţeaua LinkedIn, potrivit Agerpres.
La capitolul plăţi, aproximativ 1,7 miliarde de euro au părăsit România în 2024, cu circa 60% peste nivelul din anul precedent, a precizat oficialul BNR.
„Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro (încasări minus plăţi). Dar după prima jumătate a anului 2025 încasările încetinesc, iar plăţile accelerează. Pe baza datelor istorice şi a celor din primele două trimestre ale acestui an, ţinând cont de trend şi sezonalitate, o estimare prudentă indică scăderea remiterilor nete în acest an.
Pe partea de încasări, această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creşterea costului vieţii, ceea ce lasă multor români din străinătate mai puţini bani de trimis, dar şi prin reîntregirea/mutarea familiilor în străinătate, care reduce obligaţiile de întreţinere din ţară. Sau poate că mulţi pur şi simplu nu mai au cui să trimită bani acasă”, scrie Cristian Popa.
Cei mai mulți bani au venit din Regatul Unit şi Germania
În ceea ce priveşte structura geografică a încasărilor, aproape jumătate din totalul remiterilor personale provine din Regatul Unit şi Germania.
„Deşi diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania şi Franţa, în 2024 contribuţia sa financiară o depăşeşte acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste ţări, iar faţă de acum un deceniu, nivelul din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare.
RelatedPosts
Explicaţia ţine parţial atât de creşterea rapidă a comunităţii de români în Regatul Unit după 2014 (când piaţa muncii britanică s-a deschis pentru români), cât şi prin veniturile medii mai ridicate obţinute acolo. Nu doar diferenţele de venit sunt cauza, probabil că mulţi români plecaţi mai devreme în Italia şi Spania s-au stabilit între timp acolo, cu familiile, având cheltuieli locale mai mari şi mai puţine rude acasă, ceea ce îi determină să trimită mai puţini bani.
Contează şi structura ocupaţională: diaspora din Regatul Unit/Germania include o pondere mai mare de specialişti şi muncitori calificaţi, în timp ce în Italia/Spania o parte relevantă a muncii se desfăşoară în sectoare intensive în forţă de muncă”, mai arată analiza.
El menţionează că „un alt exemplu notabil este diaspora din Irlanda, relativ mică numeric, dar care trimite sume considerabile, semn că şi acolo românii au locuri de muncă bine plătite”.
„Românii ştiu să se orienteze şi să muncească acolo unde productivitatea lor este recompensată mai bine. Dar România devine, treptat, nu doar destinatar al remiterilor, cât şi ţară de origine a remiterilor.
Pe partea de plăţi, începând din 2022 observăm un trend clar ascendent. Volumul remiterilor din România către exterior a crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani (de la sub 400 milioane euro în 2019, la aproape 1,7 miliarde euro în 2024). Dacă în 2019 raportul încasări/plăţi era 14:1, în 2024 acest raport s-a redus la 4:1.
Fenomenul este aşteptat să continue, dat fiind că deficitul de forţă de muncă internă persistă şi companiile recrutează tot mai mulţi muncitori străini. Vreau să fiu foarte clar: fără ei, economia României ar fi mai mică şi traiul mai scump. Beneficiile nu pot fi contestate. Simplificând, nu ştiu cine ar mai livra comenzile de mâncare în oraşele mari”, a punctat oficialul BNR.
„Încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă”
În topul destinațiilor apare o singură țară asiatică, Nepal, cu 7,3% din totalul plăților, sub 10%. Sumele către Nepal au crescut cu circa 70% într-un an, pe fondul creșterii numărului de lucrători non-UE din România, iar pe viitor este posibil să apară și alte țări asiatice.
„Menţinerea cotei oficiale de 100.000 de lucrători non-UE nou admişi a accelerat aceste ieşiri (banii trimişi acasă de noii angajaţi). Nu este vorba doar de Nepal, către majoritatea ţărilor pleacă sume tot mai mari, în timp ce la încasări vârful pare să fi fost T4 2023.
Nu mă aştept, însă, ca pe termen lung România să treacă de la statutul de beneficiar net de remiteri la un echilibru în care încasările să egaleze plăţile, însă probabil că raportul încasări/plăţi menţionat ceva mai sus se va reduce în continuare”, subliniază Cristian Popa.
În opinia sa, remiterile vor continua să joace un rol important în economia românească atât timp cât există un număr mare de români în străinătate cu legături familiale acasă.
„Dar generaţiile tinere de români născuţi sau crescuţi în diaspora vor avea, inevitabil, legături tot mai slabe cu România. Din acest motiv, încasările ar putea intra treptat pe o pantă descendentă. La scară microeconomică, remiterile au efecte pozitive directe asupra familiilor care le primesc. Pentru sute de mii de familii din România, banii trimişi lunar de rudele din străinătate reprezintă o sursă crucială de venit pentru acoperirea cheltuielilor de trai, educaţie şi sănătate”, precizează reprezentantul BNR.
El susține că, în comunitățile cu mulți emigranți, remiterile contribuie la reducerea sărăciei, renovarea locuințelor și apariția unor mici afaceri. Deși o parte importantă a banilor este folosită pentru consum imediat, suma care rămâne în economie sub formă de economii și capital are un impact semnificativ.
„Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm chiar mai mult decât o facem deja”
La nivel macroeconomic, aceste remiteri îmbunătățesc finanțarea soldului contului curent și oferă stabilitate monedei naționale.
Reversul este că o parte din remiteri este direcționată spre importuri de bunuri precum electrocasnice, materiale de construcții sau autoturisme, ceea ce contribuie la deficitul comercial. În cele din urmă, efectul asupra economiei depinde de proporția banilor care se transformă în economisire și investiții locale.
Remiterile, împreună cu o parte a fondurilor europene, reduc deficitul de cont curent, iar investiţiile străine îl finanţează pe cel rămas, susţine Cristian Popa.
„Fără aceste intrări externe, ar trebui să ne împrumutăm chiar mai mult decât o facem deja. Un alt efect interesant care vine la pachet cu remiterile este creşterea incluziunii financiare: mulţi români au deschis conturi bancare sau au început să folosească servicii financiare (transferuri, schimburi valutare) tocmai datorită acestor sume trimise regulat.
Pe de altă parte, nu vorbim despre un panaceu pentru dezvoltare. După cum am amintit mai sus, o parte semnificativă a încasărilor merge în consumul gospodăriilor, ridică nivelul de trai şi de multe ori reduce sărăcia (cum s-a întâmplat şi la noi), dar nu este suficient pentru ca o familie să prospere pe termen lung”, a adăugat el.
Oficialul BNR subliniază că remiterile nu înlocuiesc politici publice eficiente, ci protejează gospodăriile de efectele severe ale sărăciei. Spre deosebire de ajutoarele guvernamentale, aceste transferuri voluntare ajung direct la familii, fără birocrație sau distribuire arbitrară, însă nu compensează pierderea forței de muncă din țară.
După aderarea României la UE, milioane de români au plecat să lucreze în străinătate, generând un val masiv de migrație. Deși remiterile sunt benefice financiar – aproximativ 7 miliarde de euro pe an – ele reflectă și pierderea de capital uman.
În spatele fiecărui transfer stă o nevoie reală a celor departe de casă, iar mulți români se mai întorc acasă, contribuind astfel la economie și susținând familiile.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
