Acasa
Fostul procuror DNA Marius Cătălin Vartic a lansat critici la adresa modului în care a fost gestionată justiția în România după 1989, afirmând că procesul și execuția lui Nicolae Ceaușescu au reprezentat o „mascaradă judiciară”, menită să legitimeze confiscarea puterii de către Ion Iliescu și apropiații săi.
Declarațiile au fost făcute luni, în cadrul întâlnirii cu magistrații organizate de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.
Potrivit fostului procuror DNA, în locul unui proces public, desfășurat cu garanții legale, care să stabilească responsabilitățile pentru represiunea sângeroasă din decembrie 1989, noua putere politică ar fi ales o soluție rapidă, lipsită de rigoare juridică.
„E adevărat că noi, cetăţenii, ne-am bucurat atunci fiecare în funcţie de personalitatea, rolul, educaţia şi înţelegerea lucrurilor. (…) Democraţia românească avea nevoie de un proces public legal şi cu garanţii. Deşi nu există dubii cu privire la vinovăţia dictatorului, românii şi democraţia românească aveau nevoie de un proces public legal şi cu garanţii”, a subliniat Marius Cătălin Vartic, citat de News.ro.
Acesta a afirmat că atât dosarul privind judecarea și execuția lui Ceaușescu, cât și dosarele Mineriadelor au fost, în realitate, „acte de confiscare a puterii, a justiţiei şi, în final, a democraţiei occidentale de tip liberal şi umanist şi cu transformarea narativelor publice în democraţie originală”. În opinia sa, aceste evoluții au fost posibile și pe fondul pasivității sau complicității unor structuri ale justiției, menționând succesiunea procurorilor generali de după 1989, cu excepția unor cazuri de bună-credință apărute mai târziu.
Marius Cătălin Vartic a vorbit și despre consecințele acestui „ghem de minciuni și complicități”, care ar fi dus la formarea unor rețele de putere formale și informale.
Acestea, spune el, au contribuit la eșecul președintelui Emil Constantinescu. „Deşi reformist şi înconjurat de importanţi membri ai partidelor istorice, adevăraţi martiri ai neamului românesc, îl numesc aici doar cu titlul de exemplificativ pe politicianul cu aură de sfânt, Corneliu Coposu. A fost nevoit să capituleze cu fraza: «după patru ani pot spune că am fost învins de sistem»”, a amintit fostul procuror DNA.
În comentariul său, Vartic a evaluat și relația cu justiția a foștilor președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis.
Despre Traian Băsescu, el a spus că începutul mandatului a fost marcat de condamnarea politică a comunismului și de recâștigarea încrederii în justiție, însă finalul a fost compromis de transformarea rolului prezidențial de arbitru într-unul de „jucător constituțional” și de gestionarea deficitară a conflictelor de interese din jurul familiei și apropiaților săi.
RelatedPosts
Referindu-se la Klaus Iohannis, Vartic a criticat modul de gestionare a restrângerii drepturilor și libertăților în perioada pandemiei, precum și lipsa unui răspuns ferm în fața marii corupții generate de centralizarea și urgentarea achizițiilor publice. În opinia sa, acest context a creat monopoluri, iar reacția instituțiilor abilitate a fost una slabă.
Fostul procuror DNA s-a referit și la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, decizie pe care o consideră corectă din punct de vedere juridic, însă insuficient asumată politic. El a atras atenția asupra lipsei unui audit al eșecului organizării procesului electoral și asupra riscurilor generate de politizarea Autorității Electorale Permanente, mai ales în contextul finanțării netransparente a campaniilor electorale.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
