Acasa
Vicepremierul Oana Gheorghiu a oferit detalii, în exclusivitate la Digi24, despre modul în care pierderile companiilor de stat sunt analizate la acest moment și despre reformele privind consiliile de administrație. Ea a subliniat că procesul este unul transparent și urmărește eliminarea companiilor de stat care funcționează doar pe hârtie. „Sunt companii pentru care trebuie să găsim soluții să le închidem, să facem curățenie”, a punctat vicepremierul. Potrivit lui Gheorghiu, din analiza globală a ceea ce a primit de la Ministerul de Finanţe, sunt „în jur de 185 de companii complet inactive, fără declaraţii financiare, ele mai existând doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului”, astfel că se impun „verificări ale acestor cadavre cu care rămânem în listă și le tragem după noi”.
Guvernul vrea curățenie în politica de proprietate a statului: „Transparența este cheia”
Vicepremierul Oana Gheorghiu a detaliat, în direct la Digi24, măsurile luate pentru reducerea pierderilor înregistrate de societățile de stat din România.
„Este o situație pe datele financiare ale anului 2024. Sunt multe companii de stat care lucrează fie în pierdere, unele sunt inactive, iar altele sunt în faliment. Ce e diferit sau ce încercăm să facem diferit de acum încolo, mai ales că avem o lege nouă, care ne permite să facem schimbări la nivelul în care sunt conduse companiile de stat, este exact selecția acestor consilii de administrație conform procedurilor OCDE și conform asumărilor noastre din PNRR. De fapt și de drept, reforma unei companii de stat constă în calitatea consiliului de administrație. De asta depinde mai departe felul în care este condusă o companie, iar asta se schimbă acum”, a declarat Gheorghiu, subliniind că datele vor fi actualizate după depunerea situațiilor financiare din 2025.
Vicepremierul a recunoscut percepția istorică a companiilor de stat drept „locuri călduțe pentru sinecuri”, dar a insistat că legislația recentă și selecția consiliilor de administrație schimbă această realitate.
„O știm cu toții – este de zeci de ani în memoria colectivă a românilor și are foarte mult adevăr. Știm – consiliile de administrație erau formale, oamenii fiind trimiși din ministere pentru a-și completa veniturile sau pentru a-și exercita puterea. Cred că lucrurile astea se vor opri, dar să nu ne amăgim: reforma nu se întâmplă însă peste noapte, este un proces de durată, care se face cu multă perseverență și consecvență”, a explicat Gheorghiu.
Procesul de selecție a membrilor consiliilor de administrație a fost modificat, cu criterii clare de competență și monitorizare, a precizat Oana Gheorghiu.
„Termenele, un termen ferm pentru a reforma 1500 de companii nu cred că există în momentul ăsta și vă spun de ce: unele dintre companiile de stat au consiliu de administrație cu mandat în curs. Acolo se va interveni pe măsură ce mandatele se termină și sunt unele care se termină în 2027, altele în 2028. Mandatele sunt de 4 ani. Sunt însă companii care au mandate interimare, în care condițile de administrație sunt pe mandate interimare. Și acesta este un proces în curs, început, în care selecția se face foarte profesionist, în care comisiile de selecție nu mai sunt formate din oameni din minister, ci sunt formate din această agenție independentă, din oameni independenți în comisie și de un singur membru din cadrul ministerului, cu niște criterii foarte clare, care nu mai pot fi omise”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a făcut apel și la implicarea societății civile:
„Fac apel la oameni, la profesioniști competenți, să se înscrie la aceste selecții. Dacă societatea nu participă, se vor înscrie tot cei din sistem. Este un proces deschis și transparent, iar aceasta este garanția seriozității”.
Gheorghiu spune că circa 185 de companii sunt inactive
RelatedPosts
Oana Gheorghiu a folosit o comparație dură pentru a ilustra situația companiilor inactive sau falimentare, numindu-le „cadavre cu care rămânem în listă și le tragem după noi”.
„Sunt companii inactive, companii care nu mai au angajați sau care nu mai au nimic, ci doar atârnă în documente. Fie mai au – nu știu, dau un exemplu – două locomotive de 100 de ani pe care nu vrea nimeni să le cumpere sau cu care nu au ce să mai facă și asta face ca acea companie să nu poată fi lichidată. Sunt companii pentru care trebuie să găsim soluții să le închidem, să facem curățenie, să le reducem numărul. În alte state similare cu România, companiile de stat sunt undeva la 300, maximum”, a concluzionat vicepremierul.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
