Din Grupul Infracțional Organizat care a pus la cale jaful de la ANRP a făcut parte și DNA!

Laura Codruţa Kovesi a avut în această săptămînă o prestaţie mediatică gen: Deschizi frigiderul şi dai de ea! Deschizi o cutie de conserve şi dai de ea!
În doar patru zile, şefa DNA a acordat nu mai puţin de patru interviuri. Mai mult decît a acordat Klaus Iohannis într-un an şi ceva de mandat. Mai multe, ca număr pe unitate de timp, decît le-a dat vreo personalitate – demnitar, actriţă, sportiv, după decembrie 1989:
Marţi, 15 martie la Digi Tv, miercuri, 16 martie 2016, a doua zi, la Adevărul Live, joi, 17 martie 2016, la RRA, vineri, 18 martie la RFI.
Ce mai încolo şi încoace!
Ziua şi interviul!
Om serios, am pus mîna pe stenogramele tuturor interviurilor, le-am pus într-un folder şi le-am citit cu creionul în mînă.
Mi-a fost greu cu interviul de la Adevărul Live.
Deși deosebit de important, interviul n-a apărut pe site în forma sa integrală.
S-au dat din el de către redacție doar fragmente și acelea prelucrate.
Partea despre ANRP diferă în varianta video (pe care am transcris-o de unul singur) de varianta de pe site.
Din acest punct de vedere, acest articol conține un document senzațional pentru istoria postdecembristă.
Dincolo de o beţie a puterii, pe care o urmăresc surîzător, ca omul care l-a văzut pe Nicolae Ceauşescu ieşit din TAB, am sesizat referirile Laurei Codruţa Kovesi la Dosarul ANRP.
Totul a pornit de la interviul luat Codruţei Kosevi de Dan Marinescu, la Adevărul Live.
La un moment dat, jurnalistul îi spune şefei DNA c-a fost informat, în cască, de colegii din Regie despre chemarea lui Emil Boc la DNA în dosarul ANPR.
„N-o să vă întreb despre dosarul în care a fost chemat Emil Boc, o să vă întreb despre tot cazul. Se pare că e o caracatiţă uriaşă acolo.
Ce v-a şocat în anchetele astea privind ANRP-ul?” întreabă Marinescu.
Codruța Kovesi răspunde: „În primul rînd, pot să vă spun că la momentul preluării mandatului de procuror şef, aceste dosare erau la DNA. A fost un caz cu un vicepreşedinte al ANRP, dacă nu mă înşel, Baciu, care a fost instrumentat de către DNA. Cu acea ocazie, au fost ridicate mai multe dosare de retrocedare şi care se găseau în Direcţia Naţională Anticorupţie. Aş putea să vă spun că nu a umblat nimeni în acele dosare foarte mulţi ani.
Sigur, fiind dosare în DNA, depăşind un anumit termen de soluţionare, a trebuit să dispunem măsuri să se lucreze ritmic în aceste dosare. Acesta este motivul pentru care aceste dosare au început să apară din 2014 şi pînă-n prezent. Ele deşi erau în DNA, nu se lucrase în ele.
Apoi sumele enorme care se vehiculau. Deci sumele enorme.
Am văzut că pentru anumite retrocedări s-au oferit sume enorm de mari de bani, milioane de euro s-au oferit cu titlu de mită.
Am văzut foarte multe dintre aceste proprietăţi retrocedate care au fost supraevaluate. Deşi proprietatea valora două milioane de euro, ea a fost supraevaluată la 80 de milioane de euro.

Reporter: Şi statul a dat aceşti bani din banii noştri, ai tuturor.
Codruţa Kovesi: Statul a pierdut foarte mulţi bani.
Dacă analizăm tipologiile din aceste dosare, o să observăm că intermediarii între proprietarii care aveau de răscumpărat proprietăţile şi ANRP este o listă de top 10, care sînt aceiaşi. Sînt persoane care au fost trimise în judecată.
Dacă erai un cetăţean simplu, care ai dobîndit această proprietate în instanţă şi trebuia s-o recuperezi, n-aveai nici o şansă s-o recuperezi, dacă nu apelai la aceşti intermediari.
Dacă erai pe locul trei pe listă, de fiecare dată, la fiecare şedinţă, venea cineva și spunea că e bolnav de astm sau are o boală cardiacă şi are prioritate în a obţine despăgubiri.
Este într-unul din asemenea dosare o motivare de genul acesta.
Persoana care, de fapt, nu era la rînd pentru retrocedare, dar a fost trecută pe lista prioritară, pentru că a venit cu o adeverinţă că era bolnavă.
Deci, observăm că sînt aceleaşi persoane care erau intermediari, o observăm că în marea majoritate a cazurilor au fost aceiaşi mebri în Comisie care au verificat şi care au dispus aceste măsuri, observăm că sînt nişte sume enorme, prejudiciile la stat sînt foarte mari. Noi în toate aceste dosare am pus măsuri asiguratorii pentru a încerca să recuperăm aceste prejudicii.
Mai avem în prezent de verificat peste 200 de dosare de retrocedări.
Este un volum foarte mare de muncă, în fiecare dosar în care s-a făcut o astfel de retrocedare, trebuie făcute verificările, trebuie dovedit dacă retrocedarea s-a făcut potrivit Legii sau nu, trebuie dovedit dacă retrocedarea s-a făcut prin supraevaluare valorii reale a bunului care a fost retrocedat şi sînt foarte multe verificări. Am încercat aceste dosare să le dăm la mai mulţi procurori, să lucreze un colectiv de procurori şi poliţişti judiciari pentru a reuşi să le finalizăm cît mai repede.
Reporter: Aceste cazuri sînt concentrate într-o anumită perioadă de timp sau ele s-au întîmplat?
Codruţa Kovesi: Este o perioadă limitată de timp. După înfiinţarea ANPR-ului şi pînă prin anul 2011-2012”.
Miercuri, 16 martie, seara, la Digitv, Alina Gorghiu declară în legătură cu dezvăluirile Codruţei Kovesi:
„Pentru mine este o mare îngrijorare această declarație. Nu în sine declarația doamnei Kovesi, ci faptul că realitatea ar putea să stea așa. Dacă se întîmplă acest lucru în domeniul restituirilor, fiți absolut convins că se întîmplă în foarte multe spețe de corupție, atunci poate nu ar fi rău să existe mai multă transparență din partea acestor instituții și dacă au greșit cei care au fost înainte la conducerea instituției respective, să ni se spună și nouă. Este o instituție care funcționează din bani publici, o instituție care are sprijinul populației din România și se bucură de o mare credibilitate și aș vrea să știu și eu ca lider de partid dacă într-adevăr există tipul acesta de comportament într-o instituție ca DNA – să ții niște dosare doar pentru că nu ai vrut să le lucrezi. Este o declarație destul de gravă și aș vrea să aud de la șeful acestei instituții detalii. (…) O justificare trebuie să existe”.
Vineri, 18 martie 2016, la RFI, Codruţa Kovesi e pusă să comenteze declaraţia Alinei Gorghiu.
Are loc următorul dialog:
„Reporter: Aş vrea să vă întreb, pentru că ne apropiem de final, doamnă Kövesi, aş vrea să vă rog să comentaţi pe scurt o declaraţie făcută de copreşedintele PNL Alina Gorghiu, care a declarat că dacă în cadrul DNA au existat dosare la care nu s-a lucrat mulţi ani, aşa cum aţi fi susţinut dumneavoastră, instituţia trebuie să ofere explicaţii, dat fiind că afirmaţia e destul de gravă, cu trimitere, de fapt, la dosarul ANRP. Cum i-aţi răspunde?
Laura Codruța Kövesi: Păi, nu comentez declaraţiile oamenilor politici, niciodată nu am făcut asta…
Reporter: Vă critică.
Laura Codruța Kövesi: Nu e nicio problemă, sîntem obişnuiţi cu criticile. Dacă este o critică punctuală, putem să o analizăm să vedem dacă este întemeiată sau nu. Asta nu e o problemă că sîntem criticaţi, nu cred că e nici prima şi nici ultima critică. Declaraţia mea a fost făcută în contextul în care un jurnalist m-a întrebat despre soarta acestui dosar şi de ce anumite probe din dosar sau anumite fapte din dosar care erau datate ca fiind în anul 2008, 2009 au fost folosite abia în 2014. Am explicat, au fost dosare în DNA în care unele dintre ele au fost închise la vremea respectivă, iar din investigaţiile noastre ulterioare au fost identificate şi a trebuit să le infirmăm pe motive de nelegalitate. La fel, au fost dosare pe care le-am găsit în DNA şi în care, cel puţin în acest caz, în ANRP, ele au stat în nelucrare, au fost ridicate mai multe dosare de retocedări în care nu s-a făcut nici un fel de act şi acesta este motivul pentru care noi, în anul 2014 şi anul trecut, şi în prezent, investigăm fapte care au fost comise în 2010, 2011. Orice persoană care este nemulţumită de activitatea DNA poate face o sesizare la Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi verificaţi sau dacă dacă este o informaţie de interes public poate să facă o solicitare la biroul de presă şi să dăm explicaţii.
Reporter: Dar aici nu persistă pe undeva şi, sau, mă rog, nu planează această suspiciune asupra DNA-ului că anumite dosare care vizau mai degrabă pe foştii lideri ai fostului PDL au fost ţinute la sertar multă vreme?
Laura Codruța Kövesi: Eu nu am făcut o astfel de afirmaţie, nu am făcut o astfel de acuzaţie, am răspuns punctual ce s-a întîmplat într-un dosar. Şi în anii trecuţi DNA a avut un volum mare de activităţi. Întotdeauna am apreciat eforturile făcute de fostul procuror-şef al DNA, domnul Morar, şi de colegii care au lucrat la vremea respectivă în DNA. V-am spus, dacă doreşte cineva să verifice ce s-a întîmplat se poate adresa Inspecţiei Judiciare şi putem fi verificaţi. De fapt, acest lucru se întîmplă destul de des, să ştiţi.”
Jaful de la ANRP e cel mai mare din postdecembrism și unul dintre cele mai mari din Istoria României.
Am scris de mai multe ori că, spre deosebire de toate jafurile postdecembriste, cel de la ANRP e pus la cale și executat de un Grup Infracțional Organizat la nivelul unui Guvern, Guvernul Emil Boc.
Codruța Kovesi confirmă teza noastră prin dezvăluirile făcute la Adevărul Live:
Intermediarii sunt aceleași persoane în toate dosarele, membrii Comisiei care facilitează intermediarilor intrarea peste rînd și supraevaluarea despăgubirilor sunt aceleași.
E limpede că:
Intermediarii au fost descoperiți și instruiți de Grupul Infracțional Organizat. Sunt, ca de atîtea ori în postdecembrism, simple interfețe. Din banii obținuți, își iau un fel de comision, pe care-l cheltuiesc nebunește. Restul banilor merg în averile membrilor Grupului și la Partid pentru a fi folosiți ca bani negri.
Persoanele din Comisie au fost numite cu misiunea precisă de rezolva cererile intermediarilor. Două dintre ele- Alina Bica și Horia Georgescu- au făcut asta pentru a putea parveni în funcții la care rîvneau.
Grație Grupului Infracțional Organizat, intermediarii luau sute de milioane de euro de la Trezorerie chiar de a doua zi.
Genialitatea Planului constă în simplitatea lui. Toate afacerile de corupție din postdecembrism s-au făcut cu unele complicații. Ca să iei o mită sau un comision pentru un contract, trebuie să te tîrguiești cu omul de afaceri. Suma nu-i așa de mare. Ca să cîștigi sute de milioane de euro, trebuie să faci multe afaceri de corupție. În cazul ANRP lucrurile erau simple. Banii veneau direct de la Buget. Sumele obținute erau uriașe din start.
Dezvăluirile Codruței Kovesi aduc însă și o noutate absolută față de cele făcute de presă pînă acum.
Potrivit Codruței Kovesi, la DNA zăceau nelucrate dosare privind retrocedările luate de la ANRP cu ocazia dosarului Remus Baciu. Remus Baciu a fost arestat de DNA în august 2011. Percheziția la ANRP, în urma căreia au fost luate dosarele invocate de Codruța Kovesi, a avut loc mai înainte. Așadar, potrivit Codruței Kovesi, Dosarele luate de la ANRP au zăcut la DNA din vara lui 2011 pînă în 2014. Trei ani! Pentru că DNA avea mult de lucru la alte dosare?
Firește că nu.
Remus Baciu fusese înhățat pentru activitatea sa la ANRP. Numai că Remus Baciu era în 2011 „de-al celorlalți” și nu „de-al nostru”. Dosarele care zăceau prin sertare îi vizau pe „ai noștri”.
Concluzia dezvăluirilor e limpede:
Din Grupul Infracțional Organizat care a pus la cale jaful de ANRP a făcut parte și DNA!
„Apropo de ANPR”, Dan Marinescu la Adevărul Live pune în discuţie mandatul de arestare preventivă în cazul consultanţilor israelieni.
După ce explică ce se va întîmpla cu punerea în executare a acestor mandate, Codruţa Kovesi, nitam-nisam, se referă la dosarul consultanţilor:
„În acest caz, pot să vă spun că el a plecat de la un caz anterior, investigat în cursul anului trecut, în care au fost implicaţi şi politicieni şi care dosar este finalizat şi este pe rolul instanţelor. Dezvoltînd ancheta şi făcînd investigaţii colegii au descoperit şi un dosar care a fost în DNA prin anul 2010-2011 şi care a fost închis fără a se face ancheta efectivă.
Aceste este motivul pentru care noi am infirmat acea soluţie, am folosit anumite probe care la momentul respectiv erau în DNA dar n-au fost exploatate şi aşa se explică, pentru că am văzut în spaţiul public foarte multe interpretări de ce dacă au existat anumite interceptări ale comunicaţiilor şi anumite probe administrate în 2010-2011 de ce n-au fost folosite pînă anul trecut. Aceste este motivul, acel dosar a fost inclus la vremea respectivă, colegii au dezvoltat ancheta pornind de la informaţii actuale care au apărut în dosarul investigat anul trecut şi verificînd în istoricul DNA am descoperit acest dosar care fusese închis. El a fost infirmat şi a fost conexat la dosarul în lucru. Aşa se explică şi de ce în dosarul care a fost deschis acum de curînd”.
Această parte a interviului n-a fost cultivată de restul presei. Nici Adevărul n-a făcut caz de ea. Am reprodus-o după ce, la fel ca în cazul celeilalte părți, m-am chinuit de unul singur să transcriu interviul video de pe site.
Mai mult decît în primul caz, mușamalizarea unui dosar e aici de o rară putere a evidenței.
Deși sunt probe la dosar privindu-i pe consultanți, unele fiind stenogramele interceptărilor SRI, deși era de notorietate că respectivii își făceau de cap în România, dosarul primește NUP în 2010- 2011 ca urmare – țineți-vă bine! a neluării în seamă a probelor. Nu mai e vorba ca în primul caz de uitarea unor dosare prin seifuri, ci de închiderea unui dosar după ce procurorul a văzut totuși probele!
Să nu-mi spună mie Codruța Kovesi că și în acest caz e vorba de volumul de muncă uriaș al procurorilor DNA. Nu de alta, dar procurorii DNA aveau mult de muncă doar cu dosarele PSD-iștilor. Cînd se ajungeau la dosarele alor noștri, apărea volumul uriaș de muncă la alte dosare!
Interviul a avut loc pînă-n prînz.
Europa FM se grăbeşte şi trimite DNA o adresă prin care solicită informaţii despre dosarul cu consultanţii.
DNA răspunde pe loc, performanţă unică în postdecembrism, cu următoarea adresă:
„Către Europa FM
în atenţia, Anca Grădinaru
La solicitarea dvs. Din data de 16 martie 2016, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice următoarele:
Cauza instrumentată de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Braşov avînd ca obiect Ferma Regală Băneasa şi Pădurea Snagov – în care Curtea de Apel Braşov a dispus la data de 15.03.2015 arestarea preventivă în lipsă a oamenilor de afaceri de origine israeliană, a rezultat dintr-un alt dosar care s-a format ca urmare a disjungerii dispusă în dosarul 18 P 2015.
Acest dosar s-a format la rîndul său prin disjungerea din dosarul 63/P/2012, în care s-a dispus prin rechizitoriul din data de 20.01.2015 trimiterea în judecată a inculpaţilor Studza Paltin Gheorghe, Hrebenciuc Viorel ş.a. pentru infracţiuni de corupţie săvîrşite în legătură cu retrocedarea a 43.000 de hectare de pădure (comunicat nr. 120/VIII/3 din 22 ianuarie 2015). Această cauză se află în prezent în faza de cercetare judecătorească pe rolul Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie.
În acest dosar, vizînd inculpaţii Sturza Paltin Gheorghe, Viorel Hrebenciuc ş.a. a existat o plîngere penală formulată de Regia Naţională a Pădurilor din România – Direcţia Silvică Bacău la data de 13.09.2010 şi înregistrată la DNA – Serviciul Teritorial Braşov (dosar 85/P/2010).
În cauza cu nr. 85/P/2010, la data de 09.06.2011 procurorul a dispus soluţia neînceperii urmării penale.
Faţă de soluţia de neîncepere a urmării penale prin referatul procurorului din data de 27.11.2014, s-a propus reanalizarea soluţiei de neîncepere a urmării penale infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmării penale şi redeschiderea dosarului respectiv.
Prin încheierea penală nr. 92/CCP emisă de Curtea de Apel Braşov în dosarul nr. 634/64/2014 s-a admis redeschiderea dosarului, iar în perioada 2014-2016 au fost efectuate cercetări în care, în mai multe etape, s-au realizat puneri sub acuzare şi s-au solicitat măsuri preventive (comunicat nr. 282/VIII/4 din 10 martie 2016).
În aceste cauze au fost administrate mijloace de probă conform dispoziţiilor legale.
Procurorul care a dispus soluţia de neîncepere a urmării penale, nu mai lucra în cadrul DNA la momentul infirmării soluţiei.”
Să mai spună Codruța Kovesi că nu l-a vizat pe Daniel Morar.
Și e doar începutul în cazul lui Daniel Morar!
sursa: cristoiublog.ro