Acasa
România este campioana Uniunii Europene la numărul de tineri care nici nu învaţă şi nici nu lucrează. Datele Institutului European de Statistică Eurostat arată că 19,8% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 ani din România nu aveau nicio ocupație în 2022. Proporția este aproape dublă față de media europeană (11,7%).
Pe locul 2 în topul țărilor cu tineri fără ocupație se află Italia (19%), iar pe locul 3 e Grecia (15,4%).
La polul opus, majoritatea tinerilor din Olanda și Suedia fie lucrează, fie urmează o formă de învățământ.
Dacă ne uităm la cum au evoluat lucrurile în acest sens în perioada 2012-2022, vedem că în multe state s-a înregistrat o reducere considerabilă a proporției tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață. Cele mai mari progrese au făcut țări precum Irlanda, unde vedem o reducere de aproximativ 13%, Grecia cu un minus de peste 11 procente, dar și Bulgaria, unde numărul tinerilor fără o ocupație a scăzut în 10 ani cu aproape 10%.
Există, însă, două state europene unde proporția a crescut în 2012-2022. Austria, unde vedem un plus de 0,9% și România cu o creștere de 0,5 procente.
Daniel David, rectorul Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, a declarat la Digi24 că în România „există încă un mit care este și perpetuat chiar de politicieni, că avem prea mulți studenți și că trebuie să ghidăm tinerii spre rute profesionale”.
„Asta e o problemă majoră, pentru că dacă raportăm numărul absolvenților de studii superioare la totalul populației din România este foarte rău”, a spus Daniel David.
„Într-o lume modernă, tehnologizată, asta devine un risc. După facultate ar trebui să fie un nivel de culturalizare, de creștere în educație care să îi ajute pe tineri să fie mai toleranți, mai orientați în lume, să poată alege o carieră. Acest mit trebuie dat la o pate.
Apoi, mai e un fenomen interesant, România se află într-o fază de emancipare, când nu mai ești dispus să faci lucruri pe care le făceai înainte.
Tinerii, decât să lucreze în industria ospitalității, de exemplu să fie chelneri, sau să lucreze în alte servicii care nu li se par sofisticate preferă să nu lucreze. Mare greșeală. Tinerii vor să fie milionari și antreprenori peste noapte, dar fără educație asistăm la acest risc: asta e generația care va conduce România peste 15 – 20 de ani”, a declarat Daniel David.
RelatedPosts
Un milion de tineri vor vota pe 9 iunie pentru prima dată
Este vorba despre 4 generații care de la ultimele alegeri și până în prezent au împlinit vârsta legală pentru a-și exercita dreptul de vot. De data aceasta, tinerii sunt mai numeroși decât cei care au depășit vârsta legală de pensionare.
Români cu drept de vot în funcție de categoria de vârstă:
230.005 tineri – 18 ani
225.251 tineri – 19 ani
222.992 tineri – 20 de ani
218.061 tineri – 21 de ani
(Sursa AEP – 2024)
„Dintre acești tineri, știm din 2015 și s-a confirmat ulterior că un număr foarte mare – 40% – la 15 ani erau analfabeți funcțional. Sper ca de la 15 la 18 ani, acest lucru să se fi corectat în cazul multora și să fie opțiuni prodemocratice.
Sunt tineri cu studii superioare care votează pentru anumite lucruri, sper că pentru o Românie europeană, a educației. Sunt și tineri cu studii medii care se proiectează în alte opțiuni – unii pot vota din frustrare într-o manieră nu foarte rațională, sper să nu alunece în atitudini extremiste, antisistem, adică pe ideea schimbăm sistemul fără să punem nimic în locul lui”, a explicat Daniel David.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
