Acasa
Cine a fost Arsenie Boca. Părintele a devenit în ultimii ani una dintre cele mai cunoscute personalităţi din istoria Bisericii Ortodoxe Române, deşi au trecut 25 de ani de la moartea sa. Locul său de veci de la Mănăstirea Prislop este vizitat săptămânal de aproape 100.000 de pelerini, iar mulţi dintre ei vin în speranţa că rugăciunile pe care le fac la mormântul părintelui îi vor ajuta.
Arsenie Boca este considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, duhovnicul a fost anchetat ca opozant al regimului, iar până la sfârşitul anilor 1950, a trecut prin calvarul anchetelor, al arestărilor şi al detenţiei în închisorile regimului comunist.
După 1959, când a fost alungat de la Mănăstirea Prislop, şi până la moartea sa din 1989, nu a mai fost lăsat să îmbrace straiele monahale. A fost angajat ca pictor de biserici, până după ieşirea la pensie, iar până în ultimele luni de viaţă a rămas supravegheat de Securitatea comunistă. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit în ultimii ani locul unor pelerinaje impresionante, oamenii venind aici în speranţa că rugându-se vor fi ajutaţi.
O copilărie grea
Arsenie Boca s-a născut în 1910, în satul Vaţa de Sus, din Munţii Zarandului. La naştere a primit numele de Zian Vălean. A fost fiul unui cizmar pe nume Iosif şi al Creştinei, o femeie casnică, din Ţara Zarandului. Despre primii ani din copilăria sa, a relatat chiar părintele Arsenie Boca, într-o declaraţie dată în 1945, în arestul Siguranţei, la Râmnicu Vâlcea. „Subsemnatul m-am născut în 1910, septembrie 29, în Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara. Şcoala primară şi liceul în orăşelul Brad, acelaşi judeţ. De pe atunci mi se remarca o anumită înclinaţie spre singurătate şi spre probleme de religie”, scria părintele Arsenie Boca, potrivit documentelor păstrate în Arhivele CNSAS. Se spune că locul natal al părintelui a fost o căsuţă de pe Dealul Bujoara, aflat la marginea satului Căzăneşti, din comuna Vaţa de Sus.
Adolescenţa dedicată studiului
Arsenie Boca a fost un elev dedicat studiului şi artelor, potrivit propriilor declaraţii. „În cursul liceului mi-au plăcut foarte mult: matematicile, fizica, religia, desenul şi muzica. Terminând liceul şi luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre ştiinţele pozitive, dar dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviaţie la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-mă sărăcia. Drept aceea a biruit înclinaţia contemplativă, sau speculativă şi în 1929 m-am înscris la Academia Teologică din Sibiu”, scria Arsenie Boca, în declaraţia dată în 17 iulie 1945, anchetatorilor, la Râmnicu Vâlcea. Zian Boca a fost şef de promoţie în liceul din Brad, potrivit relatărilor foştilor săi colegi de liceu. A absolvit liceul în anul 1929 şi s-a îndreptat spre Teologie.
Primii paşi spre călugărie
Arsenie Boca a făcut primii paşi spre viaţa monahală la sfârşitul anilor 1930, după ce a absolvit studiile teologice şi pe cele ale Institutului de Arte Frumoase din Bucureşt. În primăvara anului 1939, pe atunci tânărul diacon cu numele Zian, fusese trimis în călugărie pe Muntele Athos, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. În cele trei luni petrecute în „grădina maicii Domnului”, cum este numită monahia de pe muntele Athos, Arsenie Boca a muncit la construirea treptelor spre schiturile şi peşterile călugărilor şi s-a ocupat de copierea manuscriselor Filocaliei, care urmau să fie publicate apoi în România. După experienţa de pe Muntele Athos, în anul 1939 se întoarce la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), iar în Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treapta preoţească şi numit stareţ al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfăţişarea locurilor.
Anii prigoanei comuniste
Arsenie Boca a fost arestat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea, în 17 iulie 1945, ca opozant al regimului. După două săptămâni de anchete a fost eliberat şi s-a întors la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. În luna mai a anului 1948, preotul a intrat din nou în atenţia Securităţii. A fost ridicat de la mănăstire şi trimis în arest, acuzat că i-a ajutat cu hrană pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului.
Arsenie Boca a petrecut atunci o lună şi jumătate în detenţie. La scurt timp după eliberare, a fost trimis la Mănăstirea Prislop. În ianuarie 1951, duhovnicul a fost ridicat din nou de Miliţie, chiar de la mănăstirea din Ţara Haţegului, şi a fost arestat. Şirul anchetelor şi perioadelor de detenţie la care a fost supus a continuat în anii 1950 şi s-a încheiat în anul 1959, când preotul a fost îndepărtat din Mănăstirea Prislop şi nu i s-a mai permis să slujească. Securitatea a continuat să îl ţină sub supraveghere, până la finalul vieţii sale.
Din 1968 până în 1984 Arsenie Boca a pictat biserica de la Drăgănescu. Din 1969 şi-a avut chilia şi atelierul de pictură, la Sinaia, unde s-a retras după 1984. A murit la 28 noiembrie 1989, având vârsta de 79 de ani, iar potrivit dorinţei sale a fost înmormântat, la mănăstirea Prislop, în 4 decembrie 1989. Mormântul celui care a fost Arsenie Boca a devenit unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
