Kelemen Hunor: Înalta Curte de Casație și Justiție a legiferat „furtul din perioada dictaturii comuniste”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat joi că „furtul din perioada dictaturii comuniste este legiferat”, referindu-se la o decizie recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a unificat practica în privința retrocedării unor bunuri imobile ce au aparținut cultelor religioase, informează news.ro.

„Furtul din perioada dictaturii comuniste este legiferat, iar dreptul de proprietate este pus sub semnul întrebării printr-o decizie recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie! Iar acolo unde dreptul de proprietate este pus sub semnul întrebării, însuşi statul de drept este compromis”, a scris, joi seară, pe Facebook, Kelemen Hunor.

Acesta a transmis că formaţiunea protestează faţă de această situaţie şi va cîuta o soluţie parlamentară.

RelatedPosts

„Vom intra în turbulențe politice”. Președintele Nicușor Dan: „Există consens pe PNRR și buget. Nu susțin un guvern cu AUR”

aprilie 20, 2026

Radu Miruță atacă PSD: „Am văzut dramoleta lor, cu «momentul adevărului». Însă tocmai acesta va separa liderii de interesele de partid”

aprilie 20, 2026

Conducerea UDMR, în ședință după alegerile din Ungaria. Ce s-a decis și în privința guvernării de la București (surse)

aprilie 17, 2026

Partidele Coaliției, în corzi înaintea deciziei PSD privind guvernarea. USR anunță ce va face dacă trece o moțiune de cenzură

aprilie 17, 2026

„Protestăm vehement împotriva acestei situaţii şi vom căuta o soluţie în Parlament. Principiul trebuie să fie clar pentru toată lumea, inclusiv pentru cei care sunt de rea-credinţă: proprietatea trebuie restituită celui de la care a fost luată în mod abuziv”, a mai transmis liderul UDMR.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a unificat practica în ceea ce priveşte retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, motivarea deciziei instanţei supreme fiind publicată în Monitorul Oficial, astfel că aceasta a devenit obligatorie.

ICCJ a stabilit că sintagma „imobile care au aparţinut cultelor religioase” are în vedere exclusiv patrimoniul unităţilor componente ale cultelor religioase, nu şi patrimoniul unor aşezăminte distincte, înscrise în cartea funciară ca proprietari tabulari.