Acasa
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, în discursul susținut în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, că „decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conștientă a parcursului nostru colectiv”. În acest context, șeful statului spune că anul 2024 are, la rândul său, „o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemați la urne vor modela România de mâine”. „Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate și de aceea este important să conștientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund față de viitorul nostru comun”, mai arată acesta.
„Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești a realizat Unirea de facto a celor două principate și a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esențial care a făcut posibil idealul nostru național, unitatea tuturor românilor, desăvârșit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918.
Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunțarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale. S-au făcut, la acea vreme, eforturi diplomatice majore și a existat o susținere financiară de o amploare impresionantă prin implicarea activă a marilor personalități ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii în afara granițelor și au pledat cu îndârjire cauza națională în fața Marilor Puteri.
Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru și Ion C. Brătianu, frații Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu și Costache Negri sunt printre figurile proeminente cu o contribuție semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii și la consolidarea conștiinței naționale.
Prin hotărârea lor, prin iscusința de a găsi soluții politice originale, au reușit să obțină acordul Marilor Puteri care, puse în fața faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinței unui popor care își dorea cu orice preț unirea.
Entuziasmul cu care a fost primită vestea dublei alegeri în cele două principate reprezintă cea mai bună confirmare a faptului că unirea nu a fost doar un ideal al liderilor politici, ci și o dorință puternic înrădăcinată în sufletele românilor. Iar meritul elitelor vremii a fost că au înţeles aceste aspirații ale poporului.
Fără temelia clădită de Alexandru Ioan Cuza, nu ar fi putut deveni realitate statul român modern. Noul domnitor și-a asumat dezideratele pașoptiste, a înfăptuit reformele mult așteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului și a pus bazele instituțiilor moderne, de tip european.
În doar câțiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educație pe trei niveluri, care introducea obligativitatea și gratuitatea școlii primare, a elaborat un nou Cod Civil și un nou Cod Penal, a împroprietărit și emancipat țăranii, a reformat sistemul judiciar și pe cel fiscal, a reorganizat administrația și a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înființate și primele universități moderne din România: la Iași, în 1860, și la București, în 1864.
Această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci și o oportunitate de a ne inspira din lecțiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru națiunea noastră. Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conștientă a parcursului nostru colectiv. În spiritul solidarității, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forța care transcende orice provocare. Contextul internațional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligență și curaj, un răspuns pe măsură, plasând țara deasupra intereselor personale sau de partid.
Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemați la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esențial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament națiunea, la fel cum au făcut și înaintașii noștri.
În 1859, condițiile geopolitice erau dificile, iar populația avea aspirații legitime. Astăzi, când Europa și întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetățenii așteaptă de la politicieni o direcție clară și fără echivoc, care să mențină nealterată direcția către prosperitate, dezvoltare și modernizare pe care s-a angajat România.
Statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice ne oferă acum cele mai solide garanții de securitate posibile. În același timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulențe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice. Toate aceste mari proiecte de anvergură trebuie continuate și de aceea este important să conștientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund față de viitorul nostru comun.
Doamnelor și domnilor,
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin loialitate față de țară, rămâne un lider excepțional, un exemplu demn de urmat. Contribuțiile sale au transformat societatea și au adus un real progres în așezarea și funcționarea statului român modern. Realizările acestuia trebuie să reprezinte o veritabilă sursă de inspirație și o motivație pentru clasa politică actuală, îndeosebi în perioada următoare, pentru a continua eforturile reformatoare și de dezvoltare a țării.
Ziua Unirii Principatelor Române ne reamintește de spiritul vizionar și de curajul înaintașilor noștri care au îndeplinit acest ideal național. Să privim cu încredere către viitor, ancorându-ne în principiile și valorile europene care ne unesc și ne ajută să putem depăși orice crize și provocări.
Pentru că sunt moștenitori, continuatori și apărători ai valorilor care au condus la Unirea Principatelor, cu prilejul acestei sărbători naționale, am decis să decorez drapelul de luptă al Diviziei „Getica” și drapelul de luptă al Statului Major al Forțelor Terestre.
RelatedPosts
La mulți ani, România!
La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!”, a declarat Klaus Iohannis la ceremonia din Parcul Carol din București, în fața Mormântului Ostașului Necunoscut.
Miercuri se împlinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Române. Parlamentul României a adoptat în anul 2014 proiectul de lege care stabilește ca data de 24 ianuarie să fie zi liberă, conform Codului Muncii. Programul din acest an, de Ziua Unirii Principatelor Române, include ceremonii militare și religioase la care participă preşedintele şi premierul României, la manifestările din Bucureşti, iar preşedintele Senatului Nicolae Ciucă şi lideri ai principalelor partide de opoziţie se află la Iaşi.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
