Acasa
Profesoara universitară Rodica Stănoiu, fostă ministră a Justiției în guvernul condus de Adrian Năstase între anii 2000 și 2004, a încetat din viață miercuri, 3 decembrie 2025, la vârsta de 86 de ani.
Născută la 10 mai 1939 în comuna Nucet, județul Dâmbovița, Rodica Stănoiu a avut o carieră politică de peste un deceniu. Între 1996 și 2008 a fost senatoare, reprezentând PDSR și ulterior PSD, cu trei mandate consecutive. În perioada în care a condus Ministerul Justiției, instituția a avut un rol major în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, în special pe capitolul „Justiție și Afaceri Interne”.
Formare academică și specializări internaționale
Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București în 1961, Rodica Stănoiu și-a continuat pregătirea prin studii postuniversitare la Școala de Criminologie a Universității din Montreal, în 1969, și la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg, în 1982. În 1975 a obținut titlul de Doctor în Drept la Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române. În 1994 a urmat un stagiu de cercetare la Centrul Federal de Justiție din Washington DC.
Cariera universitară
Între 1995 și 2005, Rodica Stănoiu a fost profesor universitar la Universitatea Spiru Haret. Din 1996 și până în prezent, a predat la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, unde și-a continuat activitatea academică în paralel cu implicarea politică.
Acuzații privind presiuni asupra procurorilor și ingerințe în anchete
Mandatul Rodicăi Stănoiu (2000–2004) a coincis cu perioada în care guvernul Năstase era frecvent acuzat că exercită control politic asupra justiției. Mai multe organizații civice și reprezentanți ai opoziției au susținut că Ministerul Justiției, condus atunci de Stănoiu, ar fi influențat anchete penale cu miză politică. Criticii au reclamat presiuni asupra procurorilor, blocarea unor dosare și promovări controversate în sistemul judiciar.
În acei ani, presa a relatat repetat despre anchete care stagnau sau erau orientate împotriva adversarilor politici, în timp ce cercetări ce vizau oameni apropiați de putere întârziau să avanseze. Rodica Stănoiu a respins constant acuzațiile, afirmând că toate deciziile au respectat cadrul legal, însă percepția publică formată în perioada respectivă a continuat să îi afecteze reputația.
Colaborare cu Securitatea
Cariera politică a Rodicăi Stănoiu a fost puternic marcată de acuzațiile de colaborare cu fosta Securitate. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit, în 2006, că aceasta ar fi semnat note informative sub pseudonimele „Sanda” și „Georgeta”, în perioada 1983–1987. Stănoiu a contestat decizia în instanță, invocând falsificarea documentelor și erori ale experizelor grafologice.
După un proces care a durat mai mulți ani, Curtea de Apel Oradea a menținut, în 2012, verdictul CNSAS, concluzionând că fostul ministru al Justiției a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. În 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Rodica Stănoiu, hotărârea devenind astfel definitivă și confirmând calitatea sa de colaborator al Securității.
Acuzațiile au avut consecințe politice. Rodica Stănoiu a părăsit PSD în 2006, pe fondul scandalului legat de relația cu Securitatea, și s-a alăturat în 2007 Partidului Conservator. Chiar și după verdictul definitiv, ea a continuat să conteste public concluziile CNSAS, susținând că nu a făcut poliție politică și că notele informative i-ar fi fost atribuite pe nedrept.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
