Acasa
O analiză prezentată miercuri la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan relevă date alarmante privind modul în care funcționează manipularea pe cea mai populară rețea socială din România, TikTok. Potrivit datelor prezentate de „România Imună”, 76% din dezinformarea de pe această platformă este generată de doar 10 conturi.
Raportul prezentat în cadrul evenimentului arată că fenomenul manipulării online este concentrat într-un număr redus de surse și conturi, care reușesc însă să dețină aproape în totalitate spațiul online, astfel:
76% din engagementul tuturor narativelor de dezinformare de pe TikTok este generat de doar 10 conturi;
1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse oficiale sau media răspândesc în mod repetat dezinformare;
20% dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri coordonate;
De altfel, toate campaniile de manipulare identificate în 2026 au fost grupate în șase mari categorii narative, cea mai dominantă fiind propaganda „anti-occidentală”.
Inițiatorii analizei susțin că, în prezent, un utilizator român care folosește TikTok vede frecvent conținut manipulator.
RelatedPosts
„Dacă un utilizator român derulează astăzi TikTok, printre primele 50 de postări va vedea 9 postări de dezinformare și nici măcar o singură postare provenită dintr-o sursă oficială”, se arată în analiză.
În același timp, raportul susține că instituțiile publice și organizațiile media au un impact mai mare atunci când publică informații, însă nu reușesc să ajungă suficient la public.
„Instituțiile oficiale și organizațiile media sunt de cinci ori mai eficiente per postare, însă rămân aproape invizibile la scară largă”, arată documentul.
Cum poate fi redus impactul dezinformării
Inițiativa România Imună susține că a derulat deja campanii pilot de educare și „imunizare” împotriva dezinformării, iar rezultatele arată o reducere a interacțiunilor cu conținut manipulator.
„Persoanele expuse suficient la mecanisme de imunizare au vizualizat de două ori mai puțin conținut manipulator și au distribuit de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe aceeași temă”, a declarat George Leca, președintele România Imună.
Potrivit comunicatului, doar 20% dintre persoanele expuse campaniilor de educare au mai interacționat ulterior cu conținut de dezinformare pe aceeași temă, comparativ cu 55% în grupul de control.
Organizația a anunțat și dezvoltarea unor modele predictive care ar putea anticipa răspândirea unor narative de propagandă în lunile următoare.
Costul uriaș al dezinformării
Datele prezentate în cadrul summitului estimează că impactul economic al dezinformării pentru România ajunge la aproximativ un miliard de euro anual, pentru anul 2025.
Potrivit OPSCII, la nivel global, costul dezinformării este estimat la aproximativ 420 de miliarde de dolari, conform unui alt studiu realizat de Sopra Steria.
Inițiatorii proiectului spun că summitul de la Cotroceni a avut rolul de a crea un cadru comun între societatea civilă și instituții pentru dezvoltarea unor mecanisme de combatere a manipulării informaționale și a amenințărilor hibride.
Mesajul lui Nicușor Dan
„Dezinformarea nu este doar o chestiune de democraţie, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate. Pentru că există o corelaţie între încrederea din interiorul unei societăţi şi prosperitatea acelei societăţi. Dezinformarea exact acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăţi”, a afirmat Nicuşor Dan.
El a precizat că răspunsul la această dezinformare trebuie să fie coordonat.
„Nu mai este dezinformarea de azi, cum ştim, nu mai este succesiune de operaţii ad hoc, este de multiple planuri şi se bazează pe tehnologie. De aceea răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat. Şi nu e vorba numai de politică în sensul restrâns al termenului. Avem dezinformare în zona medicală şi asta costă, costă resurse şi costă chiar vieţi. Avem dezinformare în zona economică. Avem dezinformare în zona, de exemplu, a siguranţei femeilor, victime ale abuzului, unele dintre ele refuză să poarte brăţara electronică, din diferite speculaţii care au ajuns la ele”, a declarat preşedintele României.
Președintele a precizat că este o discuţie despre cum face să protejăm spaţiul informaţional fără ca în acelaşi timp să fie limitată libertatea de exprimare.
„Ce este dezinformarea în raport cu democraţia? Ce e democraţia? Foarte pe scurt, democraţia înseamnă nişte oameni care încearcă să se influenţeze în mod legitim unii pe alţii pentru ca împreună să ia deciziile cele mai bune pentru ei ca societate. Şi ce este dezinformarea? Înseamnă să perverteşti acest mecanism, adică să dezechilibrezi ierarhia de argumente în mod artificial şi să introduci nişte elemente factuale false promovându-le să le faci adevărate. Şi în felul ăsta ataci democraţia însăşi. Şi atunci noi trebuie să ne uităm la acele mecanisme care pervertesc o ierarhie de valori şi de acţiuni legitime pe care societatea o produce pentru ea însăşi, fără să ne atingem de posibilitatea omului de a exprima, a cetăţeanului de a exprima orice idee, opinie, evaluare doreşte”, a mai transmis Nicuşor Dan.
El a menţionat ce trebuie să facă statul în această situaţie.
„Să comunice coerent şi strategic şi dacă se poate uman şi nu propagandistic, cum din păcate politicianul încurajat de consultanţie o face adesea şi apoi când comunică trebuie să se ducă acolo unde e publicul. Pentru că vedem că noi toţi politicienii suntem prin talk show-uri, ne certăm unii cu alţii şi pe TikTok sunt alţii. Unele sunt subiectele pe care le dezbatem noi între noi la televizor şi altele sunt subiectele pe care le dezbat oamenii pe TikTok. Şi chiar uneori jurnaliştilor li se pare ridicol să pună politicianului o întrebare de care 30% dintre oameni sunt deja convinşi că e o realitate pe reţele sociale”, a mai declarat preşedintele Dan.
Liderul de la Cotroceni susţine că instituţiile statului trebuie să comunice obiectiv.
„Instituţiile statului, pe de o parte, trebuie să comunice obiectiv, pe de altă parte, trebuie să fie capabile să se ducă acolo unde publicul este şi să fie capabile să răspundă în ritmul în care diferite segmente ale publicului se aşteaptă să primească un răspuns. E nevoie, evident, de cooperare între instituţii, e nevoie să înţelegem ce au făcut alţii bine şi de asta felicit organizatorii că au adus la întâlnirea de azi reprezentanţi ai instituţiilor europene”, a mai afirmat Nicuşor Dan.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
