Acasa
Un magistrat de la Judecătoria Olteniţa i-a aplicat lui Eugen Sechila cea mai uşoară sancţiune prevăzută de Codul penal – avertismentul, pe motiv că fostul luptător din Legiunea Străină are o „periculozitate redusă”, iar troiţa cu însemnele mişcării legionare Garda de Fier, ridicată de acesta într-o comună din judeţul Călăraşi, a avut „o expunere publică minimă”.
În martie 2025, Eugen Sechila, unul dintre colaboratorii lui Călin Georgescu, a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a construit şi amplasat, pe raza comunei Radovanu din judeţul Călăraşi, o troiţă cu însemne ale mişcării legionare Garda de Fier.
La sfârşitul săptămânii trecute, Judecătoria Olteniţa a dat un prim verdict în acest caz, Sechila primind doar un avertisment.
Sechila neagă că a făcut propagandă legionară, iar troiţa a sculptat-o în calitate de artist.
În timpul procesului de la Judecătoria Olteniţa, Eugen Sechila a invocat libertatea artistică, pretinzând că este pasionat de artă, iar troiţa a fost ridicată în memoria unui tânăr din comuna Radovanu.
„Audiat fiind în faţa instanţei, inculpatul a declarat că, într-adevăr, el este cel care a sculptat troiţa, însă demersul său a fost unul artistic, şi nu propaganda unei ideologii. Astfel, inculpatul a arătat că este sculptor, având numeroase opere de artă realizate, însă nu expuse. A mai arătat că unul din elementele care i-au marcat existenţa este simbolul Sfintei Cruci, dorind să arate cum a înţeles să îşi exprime arta prin simbolul Sfintei Cruci. De asemenea, inculpatul a precizat că este vorba de crucea tridimensională, reprezentată de lungimi, înălţimi, adâncimi şi profunzimi, arătând că figura de la baza troiţei simbolizează crucea în plinătatea ei. Mai mult, inculpatul a învederat că nu a făcut niciun fel de promovare a troiţei, aspectul că alte persoane au pozat-o şi expus-o pe reţelele de socializare nefiind intenţia sa. Nu în ultimul rând, inculpatul a precizat că ştia că figura de la baza troiţei poate fi asociată cu un însemn legionar, acesta considerându-l în primul rând un însemn religios, iar prevederile alin. 3 ale art. 4 îi permiteau libertatea artistică. Mai constată instanţa că inculpatul a depus la dosar (…) broşuri privind lucrările expuse de acesta din care rezultă că este sculptor, fiind pasionat de artă”, se arată în motivarea deciziei instanţei, citată de Agerpres.
RelatedPosts
Un doctor în etnologie de la Academie spune că simbolul de pe troiţă este prezent în cultura „noastră” de 8.000 de ani, deşi e unul „tradiţional creştin”.
În sprijinul apărării sale, Sechila a adus mai mulţi martori, printre care şi un bărbat care a susţinut că este doctor în etnologie în cadrul Academiei Române şi care a declarat că simbolul de pe troiţă nu este legionar, ci „tradiţional creştin”.
„Martorul (…) a declarat că este doctor în etnologie în cadrul Academiei (…). A arătat că a fost contactat de către inculpat pentru a depune mărturie şi a explica originea simbolului crucii întreite, iar ulterior a sintetizat totul într-o lucrare care a fost depusă la dosar de către apărătorul inculpatului. A mai arătat că există numeroase modele ale simbolului crucii, cea mai răspândită fiind crucea ierusulimiteană. De asemenea, martorul a precizat că nu consideră că simbolul de la baza troiţei este un simbol legionar, ci este vorba de un simbol tradiţional creştin, prezent de cel puţin 8.000 ani în urmă în cultura noastră, iar acest simbol a avut ca scop punerea celui decedat şi a celor dragi sub ocrotirea sfintei treimi”, se mai spune în documentul instanţei.
Magistratul care s-a ocupat de acest caz explică faptul că lui Sechila i se impută confecţionare unei troiţe, care are la bază o figură geometrică asociată cu mişcarea legionară.
Mai departe, el pune în discuţie două aspecte: dacă Sechila a urmărit să promoveze ideologia legionară şi dacă se poate aplica art.4 alin.(3) din OUG 31/2002, care prevede că nu constituie infracţiune fapta care e săvârşită în interesul artei sau ştiinţei, cercetării ori educaţiei sau în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.
Judecătorul precizează că, în cadrul grupărilor extremiste, simbolurile au şi un rol propagandistic, fiind utilizate pentru promovarea ideologiilor şi atragerea de noi adepţi, iar prin repetarea şi afişarea lor în spaţiul public sau în mediul online, acestea pot contribui la creşterea vizibilităţii unui grup şi la transmiterea mesajelor sale către un public mai larg.
„Simbolul Mişcării Legionare este reprezentat de crucea triplă, formată din trei bare verticale şi trei orizontale intersectate o reţea de zăbrele de închisoare ca simbol al martiriului. Simbolul nu este în mod direct rasist, în sensul că elementele grafice nu conţin în mod direct un mesaj rasist, cum se întâmplă în cazul altor simboluri (spre exemplu: pumnul arian, simbol al supremaţiei albe şi al diferenţelor pe care adepţii ideologiilor de extremă dreapta le consideră a exista între oameni). Cu toate că nu este un simbol rasist sau xenofob prin grafica pe care o înfăţişează, este un simbol asociat cu rasismul şi antisemitismul din cauza contextului în care a fost folosit. Mişcarea Legionară este un curent politic interbelic de extremă dreapta, care a promovat idei ultranaţionaliste, antisemite, autoritare. (…)
Analizând astfel figura geometrică de la baza troiţei, instanţa constată că aceasta este identică cu simbolul Mişcării Legionare, apărarea inculpatului privind faptul că ar reprezenta mai multe cruci neputând fi primită având în vedere geometria perfectă a liniilor verticale şi orizontale care se întrepătrund. Mai mult, analizând lucrarea depusă de către inculpat la dosarul cauzei privind simbolurile crucii întreite, instanţa constată că diferitele troiţe realizate de-a lungul timpului au, într-adevăr, simbolul crucii întreite, însă ceea ce le caracterizează pe acestea este inegalitatea liniilor verticale şi orizontale care se întâlnesc şi formează simbolul crucii”, explică judecătorul.
Mai departe, magistratul respinge ideea că troiţa respectivă a fost ridicată în scopul artei, deoarece din probele de la dosar rezultă că aceasta a fost ridicată în memoria unui tânăr decedat din comună, „cu toate că instanţa nu poate nega calitatea de artist a inculpatului”.
Pe cale de consecinţă, instanţa a constatat că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de Sechila, dar judecătorul a apreciat că se impune aplicarea unui avertisment, având în vedere împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii.
Astfel, magistratul a reţinut „periculozitate redusă a inculpatului” şi faptul că Sechila a realizat „o expunere publică minimă”.
Eugen Sechila, fost luptător în Legiunea Străină, s-a ocupat în perioada campaniei electorale din anul 2024 cu centralizarea tabelelor cu semnături pentru candidatura lui Călin Georgescu, el participând şi la întâlnirea de la Ciolpani, alături de Horaţiu Potra.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
