Miercuri are loc la Bruxelles Colegiul Comisarilor din cadrul Comisiei Europene, unde va fi discutate rapoartele despre România, Bulgaria și Croația și stadiul pregătirii celor trei țări pentru aderarea la spațiul Schengen. Potrivit surselor europene ale Digi24, recomandarea Comisiei Europene în privința aderării României la Schengen este una pozitivă.
Problema extinderii spațiului Schengen este promovată de actuala președinție a Consiliului UE, cea a Republicii Cehe, care dorește ca statele membre să adopte o decizie în acest sens ân sesiunea de pe 8-9 decembrie, când se va reuni Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI).
Parlamentul olandez a adoptat pe 20 octombrie o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Asta, în ciuda faptului că pe 18 octombrie, Parlamentul European au votat masiv o rezoluție prin care se solicită aderarea României și Bulgariei la spațiului Schengen.
Cotidianul suedez Dagens Niheter a scris la finalul săptămânii trecute că după ce Olanda a cerut „investigații suplimentare” despre statul de drept și corupția din România, și opoziția politică din Suedia s-ar opune acum aderării țării noastre la Schengen.
Conform propunerii, Suedia ar trebui să spună [DA] admiterii României, Bulgariei și Croației în cadrul cooperării. Numai că guvernul minoritar al lui Ulf Kristersson nu are sprijin în Parlamentul de la Stockholm pentru propunerea sa, având în vedere că atât social-democrații, cât și democrații suedezi se opun propunerii de extindere a spațiului Schengen.
După cum spun surse politice și diplomatice europene, vom avea o imagine clară cu ceva timp înainte de Consiliul JAI și anume în primele zile din decembrie, când va avea loc Consiliul Reprezentanților Permanenți, COREPER, care reunește ambasadorii statelor membre și pregătește agenda Consiliului. Practic, atunci se va conveni asupra textului politic.
Decizia finală cu privire la extinderea spaţiului Schengen este luată în unanimitate de membrii UE care fac parte din acest spaţiu de liberă circulaţie.
Eurodeputatul PSD, Victor Negrescu, spune că este „îngrijorător că, în paralel, separat de România şi Bulgaria, există şi o propunere de rezoluţie privind Croaţia, ceea ce poate conduce la o aderare separată la spaţiul Schengen”.
În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, state ce nu sunt membre ale blocului comunitar (Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein).
Ce avantaje ar avea aderarea la Schengen pentru România
România îndeplinește de mai mult de 10 ani criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, însă aderarea ei a fost blocată de mai multe ori la nivel politic, în Consiliul European, chiar dacă Parlamentul European și Comisia Europeană au susținut România. Unii lideri din UE au invocat ani la rând problemele cu justiția și corupția pentru a bloca aderarea României la Schengen. Printre statele care s-au opus aderării României la Schengen s-au numărat, de-a lungul anilor, chiar Germania, Franța, dar și Olanda.
Aderarea la Spațiul Schengen reprezintă, de fapt, aderarea la un grup al țărilor în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Astfel, trecerea dintr-un stat în altul va semăna cu o călătorie în interiorul ţării. Asta va aduce avantaje pentru românii care vor să călătorească cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor.
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria (așa cum și-a propus încă de la început, când cele două țări și-au depus candidatura în tandem), vor disparea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, iar şoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă. Mărfurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani pentru operatorii economici.
Un beneficiu va fi faptul că la frontiera aeriană se va elimina controlul de frontieră pentru zborurile către sau dinspre destinații situate în Spațiul Schengen. În același timp, deplasările către/dinspre aceste destinații se vor putea face întocmai ca în cazul unui zbor intern în România.
Nu trebuie omis comerțul, care, după aderarea țării noastre la zona Schengen, va fi mai profitabil. Astfel, mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici în ceea ce privește combustibilii, salariile, diurnele etc.
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, dar și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
În primăvară, Comisia Europeană a recomandat ca România, Croaţia și Bulgaria să fie admise în spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare, conform Raportului privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. A fost prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut.
Spaţiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la crearea sa, în 1985, spaţiul Schengen a adus o schimbare în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în altul. Oamenii şi-au organizat viaţa în funcţie de libertăţile oferite de spaţiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.
