Acasa
Asociaţia Animal Rescue and Care (ARCA), parteneră a Vier Pfoten International, susţine că circa 200 de cai crescuţi în stare de libertate în zona Dranov din Delta Dunării au dispărut în ultimii ani şi cere o lege pentru aceste animale, iar autorităţile afirmă că în ultima lună au aplicat cinci sancţiuni pentru transport ilegal de animale din Deltă.
Preşedintele ARCA, Kuki Bărbuceanu, a declarat pentru AGERPRES că primul caz de transport ilegal de animale a fost documentat la finele lunii octombrie, iar la începutul lunii trecute a sesizat Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„În zona Dranov, există nişte cai care trăiesc liberi de mai mulţi ani. Numărul lor era de 400-500. Acum, mai sunt 200 şi ceva, număraţi acum trei zile, cai care la un moment dat au intrat în aria de interes se pare a unor localnici care s-au gândit să facă nişte bani frumoşi. Din această vară au început să-i transporte spre un abator. Problema este cine e proprietarul acestor cai”, a menţionat preşedintele asociaţiei ARCA.
Bărbuceanu a comparat situaţia cailor din zona Dranov cu cea a cailor din Letea de acum 11 ani şi a menţionat că, practic, nu există condiţii legale pentru transportul animalelor pe apă.
RelatedPosts
„Nu există niciun fel de barjă, de gabară sau mijloc de transport pe apă autorizat pentru cabaline. Dubele în care erau mai departe transportaţi pe uscat nu au cum să fie autorizate pentru transportul oricărui animal. (…) Legea spune astfel: caii neîmblânziţi nu se transportă în număr mai mare de patru capete pe transport, iar pe gabară au fost vreo 25 de cai”, a mai spus Kuki Bărbuceanu.
El a adăugat că la începutul lunii trecute a sesizat autorităţile cu privire la situaţia cailor din zona Dranov şi a menţionat că în ultima perioadă nu s-a schimbat nimic, ultimul transport ilegal de animale fiind efectuat la finele săptămânii trecute.
În opinia lui, este nevoie de o lege care să stabilească situaţia animalelor crescute în stare de libertate în Deltă.
„Singurul lucru care lipseşte cu desăvârşire pentru aceste animale din Deltă este un act normativ, o lege, o ordonanţă de urgenţă prin care acestor cai să li se ofere un statut. Nu putem spune că sunt animale domestice, pentru că nu există proprietari, nu sunt nici animale sălbatice, ca vidra sau căprioara, nu se ştie în custodia cui sunt, a consiliilor locale, a Administraţiei Deltei. Sunt nişte animale care depind de cine întreabă, dacă întreabă abatorul, toată lumea şi-i asumă, dacă întreabă Garda de Mediu ce caută caii în pădure, ei sunt ai nimănui, că nu vrea nimeni să-şi ia amenzi. Această legiferare trebuie să apară cât mai urgent”, a precizat preşedintele asociaţiei ARCA, Kuki Bărbuceanu.
La rândul său, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), a emis luni un comunicat de presă conform căruia joi, 8 decembrie, un cetăţean din comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Tulcea, a fost identificat în timp ce transporta cai fără documente legale, animalele neprezentând însă răni în urma transportului.
În exploataţia cumpărătorului, au fost găsite 61 de animale, pentru care proprietarul nu a putut oferi documente sanitar-veterinare, motiv pentru care a fost sancţionat cu amendă de 6.000 de lei.
„Vineri (9 decembrie, n.red.), se pregătea un alt transport de animale. Am dispus ca medicul zonal să se deplaseze şi să verifice acest transport. Probabil că cei care urmau să vândă animalele au aflat şi transportul nu s-a mai realizat”, a precizat directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.
Potrivit Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ), pentru nerespectarea legislaţiei privind transportul animalelor, începând de luna trecută până luni dimineaţa, au fost aplicate cinci sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 21.000 de lei, în baza hotărârii de Guvern nr. 94/2005 şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2010.
„Imediat după luarea la cunoştinţă a celor sesizate la data de 9 decembrie 2022, poliţiştii au efectuat activităţi de investigare care nu s-au încheiat şi sunt în continuare în atenţia noastră”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ, Ioana Maria Nanu.
Şeful Departamentului Zoonoze al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD), Ştefan Răileanu, consideră atât caii, cât şi bovinele care cresc în stare de libertate în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării un tezaur genetic, motiv pentru care studenţi din străinătate vin să cerceteze cabalinele din zonă.
„Rezistenţa la căldură, la frig, la boli parazitare şi cele infecţioase, este extraordinar acest caracter genetic care ar trebui conservat şi mai ales folosit pentru rasele super-specializate care-şi pierd din calitate. De exemplu, vacile mari producătoare de lapte au ligamentele colaterale întinse. Dacă ai infuza cu o sălbăticiune de aici, populaţia de după exemplarul bolnav şi-ar reveni şi nu ar mai avea acest defect”, a menţionat cercetătorul Ştefan Răileanu.
În anul 2011, caii crescuţi în stare de libertate în Deltă au atras atenţia presei internaţionale şi a autorităţilor, după ce câteva zeci de exemplare au fost transportate în condiţii ilegale spre abator.
Medicii veterinari amintesc că Delta Dunării este focar de anemie infecţioasă ecvină (AIE) şi leucoză enzootică bovină (LEB), motiv pentru care animalele de aici nu pot fi transportate în alte zone decât în anumite condiţii.
„Legislaţia prevede că aceste animale pot fi scoase direct către abator, cu documente sanitar-veterinare, sau în cazul în care sunt vândute către alţi proprietari din alte zone, li se fac analize de sânge. Dacă sunt pozitive, pot ajunge doar la abator, dacă nu, pot fi vândute în 72 de ore”, a precizat directorul DSVSA, Mitică Tuchilă.
Potrivit sursei, datele oficiale arată că în judeţ mai sunt doar doi cai bolnavi de AIE. Proprietarii cailor bolnavi de AIE primesc despăgubiri din partea statului român, dacă sunt de acord să-şi sacrifice animalele.
Conform DSVSA, anemia infecţioasă ecvină, cunoscută şi sub denumirea de ‘febra de mlaştină’, este răspândită la nivel global, boala nefiind transmisibilă la om, ci doar la alte specii de animale, cauzând pierderi economice importante. Animalele infectate cu virusul anemiei infecţioase ecvine rămân purtătoare pentru tot restul vieţii, din acest motiv ele trebuie eliminate din efective prin sacrificare pentru prevenirea răspândirii bolii. Potrivit reglementărilor legale în vigoare, este interzisă circulaţia animalelor care provin dintr-un focar de anemie infecţioasă într-un judeţ indemn, mişcarea ecvinelor din România pe teritoriul altor state membre UE efectuându-se în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei nr. 346 din 2010 referitoare la măsurile de protecţie cu privire la anemia infecţioasă ecvină în România. AGERPRES
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
