Acasa
Măsurile de austeritate care au stârnit furia publică și au dus la căderea guvernelor din toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde oficialii caută să reducă un deficit record, arată o analiză realizată de Financial Times.
Ministrul finanțelor Alexandru Nazare a declarat pentru Financial Times că o primă serie de majorări de impozite și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete sunt planificate pentru sfârșitul acestui an, în ciuda protestelor alimentate în parte de opoziția de extremă dreapta.
„Desigur, nu este ușor”, a spus Nazare, adăugând că guvernul de coaliție s-a angajat să adopte toate măsurile necesare. „Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului.”
RelatedPosts
Cu 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai mare din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut în regulile fiscale ale blocului. Guvernul anterior a fost reticent în a adopta măsuri de austeritate în perioada premergătoare alegerilor de anul trecut.
Potrivit publicației citate, măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara a adoptat una dintre cele mai dure serii de reduceri de cheltuieli și majorări de impozite din Europa, în urma crizei datoriilor suverane.
Măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara a aplicat, în urma crizei datoriilor suverane, unul dintre cele mai dure pachete de tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe din Europa. În 2012, guvernul de la București a căzut în urma protestelor anti-austeritate, în oglindă cu situații similare din Grecia, Portugalia și Irlanda.
De această dată, guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.
Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit pe străzile din București și alte orașe în această vară, iar liderul AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate și a promis să „refuze plata taxelor” impuse de ceea ce a numit un „guvern ilegitim”.
Pachetul din 1 august include o creștere a cotei maxime de TVA de la 19 la 21%, precum și o majorare a accizelor. Orice creștere a salariilor și pensiilor din sectorul public este suspendată până în 2026. Însă măsurile mai dificile, inclusiv reformarea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor generoase și a altor avantaje pentru foștii funcționari publici, nu au fost încă convenite.
Nazare a declarat că reforma pensiilor planificată urmărește „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru judecători, care în prezent pot începe să primească pensii la vârsta de 40 de ani.
„Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea”, a declarat ministrul.
Fundamentele economice ale României rămân dificile
Potrivit specialiștior de FT, fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat-o la doar un nivel peste gradul de investiție- sau „statutul de junk”-din cauza datoriei în creștere rapidă a țării și a inflației ridicate.
PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că creșterea economică va încetini și mai mult, deoarece inflația o obligă să mențină rata dobânzii de referință la 6,5%.
Criza economică a fost agravată de o criză politică care a durat luni de zile, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie alegerile prezidențiale din cauza unei presupuse interferențe rusești.
Noul guvern a preluat funcția în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan în alegerile repetate. Însă coaliția cu patru partide rămâne fragilă, tensiunile dintre parteneri fiind ridicate.
Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), fondată de Dan, s-a revoltat împotriva deciziei de a organiza funeralii de stat pentru primul președinte postcomunist al țării.
Între timp, AUR, care a ocupat locul al doilea în alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele de la guvernare în sondajele de opinie, ocupând primul loc cu aproximativ 40 %. AUR profită de nemulțumirea publică față de creșterea costului vieții și de percepția persistentă că politicienii caută puterea doar pentru a se îmbogăți pe ei înșiși și pe prietenii lor.
Caliția cu patru partide rămâne fragilă
Măsurile controversate care încă așteaptă aprobarea-privind pensiile și reformarea guvernanței companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece sunt condiții pentru accesarea fondurilor UE de redresare post-pandemică, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.
Luna trecută, Bucureștiul a recunoscut că va pierde aproape un sfert din fondurile respective din suma inițială de 28,5 miliarde de euro pe care urma să o primească. Până în prezent, România a utilizat mai puțin de 10 miliarde de euro din aceste fonduri.
Nazare a declarat că partenerii de coaliție sunt pe deplin conștienți de miza acestei situații.
„Păstrarea fondurilor UE disponibile și maximizarea oricăror alte fonduri UE… nu este o chestiune de stânga sau dreapta- este o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României”, a afirmat Nazare.
Bucureștiul își propune, de asemenea, să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să îmbunătățească colectarea impozitelor și administrația locală și să vizeze autoritățile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru a reduce costurile și a spori transparența.
Ministrul a recunoscut însă că această reformă și alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani.
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a declarat că teama de a pierde alegerile va menține probabil coaliția unită, dar nu pentru un mandat complet.
„AUR are aproape 40%, în timp ce membrii coaliției au fiecare sub 20%”, a spus el. „AUR poate sta liniștită și aștepta. Nu sunt foarte încrezător că coaliția va rezista mai mult de un an.”
Românii înțeleg situația fiscală gravă, dar nu au încredere în guvern și pun la îndoială eficiența măsurilor recente.
„Banii sunt necesari, dar totul a devenit mai scump, odată cu creșterea TVA-ului”, a spus Cristina, o ingineră de 49 de ani din București. „Sper să se întâmple ceva cu pensiile speciale, care sunt teribil de mari și nejustificate.”
Mihai, un muncitor de 53 de ani din București, a pus și el sub semnul întrebării de ce cetățenii trebuie să suporte povara deficitului bugetar. „Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit taxele, de unde a apărut gaura? Cineva a făcut ceva greșit. Ei bine, atunci să plătească acel cineva.”
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
