Acasa
Prețurile globale ale materiilor prime sunt așteptate să urce în 2026 la cel mai ridicat nivel din 2022 încoace, anul declanșării invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina. Atunci, șocul geopolitic a afectat puternic piețele energetice mondiale. De această dată, potrivit unui nou raport al Băncii Mondiale privind piețele de mărfuri („Commodity Markets Outlook”), citat de Bloomberg, un nou factor destabilizator este conflictul din Iran, care perturbă lanțurile globale de aprovizionare cu petrol, metale și îngrășăminte.
Revenire pe creștere
„Lupta PSD cu Ilie Bolojan a fost o greșeală”, crede Victor Ponta.
Indicele agregat al prețurilor materiilor prime calculat de Banca Mondială ar urma să crească în 2026 cu aproximativ 16%, marcând prima majorare anuală din 2022 încoace. În perioada 2023–2025, indicele fie a scăzut, fie a stagnat, însă tendința pare acum să se inverseze.
Principalul factor îl reprezintă, potrivit instituției financiare internaționale, blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz. Închiderea acestei rute strategice, după izbucnirea conflictului la sfârșitul lunii februarie 2026, a generat un șoc major asupra piețelor energetice și de materii prime.
Petrol, gaze, îngrășăminte
Petrolul. Banca Mondială estimează un preț mediu de 86 de dolari pe baril pentru Brent în 2026, o revizuire semnificativă în creștere față de prognoza anterioară de 60 de dolari.
Energia în ansamblu. Indicele energetic ar urma să urce cu aproximativ 24%, în timp ce scenariul de bază presupune o normalizare parțială a întreruperilor de aprovizionare până în luna mai.
Gazul natural. Prețurile au crescut abrupt, piața fiind extrem de sensibilă la perturbările din zona Golfului Persic, principal hub global pentru exporturile de gaze lichefiate.
Îngrășămintele. Acestea ar putea înregistra o creștere de aproximativ 31% într-un an, fiind direct influențate de costul gazelor naturale și al produselor petroliere, din care sunt fabricate.
RelatedPosts
Impact extins în economie
Economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, descrie mecanismul crizei ca pe o succesiune de șocuri interconectate.
„Războiul afectează economia globală prin valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin scumpirea alimentelor și, în final, prin inflație generalizată”, a explicat acesta.
Modelul amintește de evoluțiile din 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a declanșat o spirală similară: combustibil mai scump, urmat de creșterea prețurilor la alimente și, ulterior, la majoritatea bunurilor de consum.
Presiune pe securitatea alimentară
Creșterea de 31% a prețului îngrășămintelor are efecte directe asupra agriculturii. Fermierii se confruntă cu costuri mai mari, ceea ce reduce rentabilitatea și pune presiune pe producția viitoare.
În scenariul în care petrolul se menține peste pragul de 100 de dolari pe baril, Banca Mondială avertizează că până la 45 de milioane de persoane suplimentare ar putea ajunge în situație de insecuritate alimentară acută.
În paralel, închiderea Strâmtorii Ormuz a afectat rutele comerciale esențiale pentru importurile de alimente, crescând costurile de transport și combustibil, cu efect direct asupra prețurilor finale la bunuri de bază.
Cine suportă cel mai mare impact
Instituția financiară internațională atrage atenția că cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele cu venituri reduse.
„Cei mai săraci, care cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pe hrană și combustibil, vor fi cei mai afectați”, a declarat Indermit Gill.
Acesta a adăugat o observație tranșantă: „Războiul este, în esență, dezvoltare în sens invers”.
Creșterea prețurilor globale la energie influențează costul combustibilului și al utilităților, în timp ce scumpirea îngrășămintelor afectează puternic sectorul agricol în multe țări.
Anterior, au existat informații potrivit cărora conflictul militar din jurul Iranului, izbucnit la sfârșitul lunii februarie 2026, a generat perturbări majore în economia globală, afectând companii din sectoare diverse — de la bunuri de consum la aviație și minerit — prin creșterea costurilor, întreruperi în lanțurile de aprovizionare și scăderea încrederii consumatorilor.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
