Acasa
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, proiectul de lege care prevedea folosirea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale în cazul angajaților unor operatori economici de interes strategic. Printre măsurile propuse se aflau majorarea plafonului creanțelor garantate și extinderea perioadei pentru care salariații puteau solicita plata drepturilor restante.
Proiectul avea ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 6/2026, prin care Executivul urmărea consolidarea protecției sociale a angajaților companiilor considerate de interes strategic și adaptarea legislației la actualele condiții economice.
Actul normativ prevedea stabilirea cadrului general pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic. Criteriile și lista companiilor care s-ar fi încadrat în această categorie urmau să fie aprobate prin hotărâre de Guvern.
Perioada pentru care puteau fi solicitate creanțele salariale urma să fie extinsă la cel mult 12 luni consecutive, dintre care șase luni consecutive anterioare depunerii cererii, în cazul angajaților operatorilor economici de interes strategic.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv”, se arată în proiect.
Documentul introducea și posibilitatea achitării unor drepturi salariale înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive privind deschiderea procedurii de insolvență, dacă erau îndeplinite simultan mai multe condiții.
RelatedPosts
„Prin excepție de la aceste prevederi, anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată; fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile; angajatorul a inițiat procedura concedierii colective”, potrivit actului normativ.
Proiectul mai stabilea că sumele achitate din Fondul de garantare urmau să fie scăzute din creanțele rezultate din raporturile de muncă plătite ulterior potrivit legislației privind insolvența.
Inițiativa a fost adoptată de Senat, însă a fost respinsă de Camera Deputaților, care este for decizional.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
