Acasa
Curtea Constituțională a respins, miercuri, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) pe modificarea unor legi privind pensiile magistraților. Prin urmare, judecătorii Curții au decis că legea este constituțională.
ACTUALIZARE 12.28 CCR a anunțat că a fost respinsă sesizarea ÎCCJ. Anterior, magistrații Curții amânaseră pronunțarea de cinci ori.
ACTUALIZARE 12.05 Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că speră să adopte CCR o decizie definitivă în ceea ce privește pensiile speciale.
„Este o temă care ne-a costat extrem de mult, atât ca țară, cât și ca societate. Asumarea unei decizii clare este necesară, pentru că românii asta așteaptă de la instituțiile fundamentale ale statului”, a scris Grindeanu, miercuri pe Facebook.
El a mai afirmat că este convins că „în final, înțelepciunea va avea câștig de cauză”. Decizia Curții Constituționale vine în contextul dezbaterilor intense privind impactul financiar și social al pensiilor speciale în România.
Știrea inițială
Prin urmare, judecătorii Curții ar putea decide ori să trimită la Curtea de Justiției a UE solicitarea șefei ÎCCJ Lia Savonea de a se pronunța asupra reformei pensiilor magistraților sau să se pronunțe pe fond asupra sesizării instanței supreme, au adăugat sursele citate.
RelatedPosts
Până acum au apărut mai multe obstacole care au împiedicat pronunțarea Curții. Judecătorul Gheorghe Stan a cerut concediu paternal. Acesta s-a prezentat însă la ședința Curții din 11 februarie, în care pronunțarea a fost amânată.
Pe 10 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiției a anunțat că a cerut CCR să solicite Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe pe reforma pensiilor magistraților. „Prin această cerere este solicitată verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, a transmis ÎCCJ.
Pe 11 febraurie, fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, pentru Digi24, că în cazul în care Curtea va da curs solicitării ÎCCJ, iar în acest caz o soluție de la CJUE ar urma să vină într-un termen de circa doi ani. El a mai subliniat și exemplele din Polonia și Ungaria, subliniind că CJUE a dat dreptate magistraților în ambele situații.
Ce prevede proiectul de lege
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
