Acasa
Peste 150 de monumente funerare din cimitirul Sfântul Nicolae din Gura Sărății, județul Buzău, vor fi restaurate până la sfârșitul anului, într-un proiect inovator care le va dota cu coduri QR.
În 2023, dorind să își cunoască mai bine comuna natală Merei, Iulian Tănaşcu, fondatorul inițiativei „Călător prin România”, a ajuns în satul Gura Sărăţii. Acolo a descoperit un cimitir vechi, uitat de vreme, parte a ansamblului Sfântul Nicolae. Monumentele funerare erau în mare parte îngropate, rupte sau folosite de localnici în alte scopuri.
„Mi s-a părut un peisaj dezolant. Pe acelaşi teren am observat că exista o căsuţă fix în mijloc, lucru ce m-a făcut să îmi doresc să văd ce este înăuntru. Am deschis uşa şi am observat că era o cruce din lemn cu Mântuitorul, care stătea pe ceea ce părea să fie o masă, învelită cu o muşama. Dând la o parte muşamaua, am observat că era o veritabilă Sfântă Masă, fapt din care am dedus că eram într-un fost altar”, a povestit Tănaşcu pentru Agerpres.
A urmat un proces migălos de descoperire a vechii biserici de lemn, identificarea crucilor și implicarea comunității.
Coduri QR pentru fiecare cruce
RelatedPosts
Proiectul prevede restaurarea și scanarea 3D a crucilor, alături de crearea unor coduri QR pentru fiecare monument. Acestea vor conține informații detaliate despre persoanele îngropate, simbolurile etnografice sculptate și modelul digital al crucii.
„Ne dorim ca fiecare dintre aceste informaţii să fie încapsulate în cadrul unor coduri QR, iar vizitatorii să le scaneze pentru a afla povestea fiecărei cruci. Codul QR va include modelul 3D al crucii, explicaţiile etnografice despre simboluri, date despre cei a căror cruce era și întreg textul inscripționat. Când scanezi QR-ul, ajungi într-o secţiune dedicată fiecărei cruci, o să fie QR-cruce, cu absolut toate detaliile”, explică Tănașcu.
Monumente recuperate din garduri și grădini
Recuperarea crucilor nu a fost lipsită de obstacole. O parte dintre ele fuseseră scoase din cimitir în anii de după dezafectarea acestuia și folosite la turnarea de fundații sau ca elemente decorative.
„În cazul celor decorative, oamenii le-au predat de bunăvoie atunci când au văzut că am început lucrul aici. Ni le-au adus pe şantier. În legătură cu cele din fundaţii, unde am putut, am mai preluat nişte nume. O altă parte erau băgate la 2-3 metri sub pământ. Multe sunt în fundaţiile de la garduri, prin sat, pentru că era mai ieftin. Altele, culmea, au fost folosite ca elemente decorative”, a spus fondatorul proiectului.
Implicare locală și renașterea unei comunități
Lucrările de săpături și restaurare au adunat în jurul lui Iulian Tănașcu o echipă entuziastă, formată din preotul paroh Laurenţiu Dan Damian, localnici, voluntari și specialiști. Au fost deja identificate circa 150 de cruci, dintre care 100 sunt pregătite pentru scanare.
„Până în prezent, după un an de săpături, am identificat, scos şi curăţat puţin peste 100 de cruci. Munca merge greu, pentru că deseori găsim noi monumente îngropate complet. Lucrăm foarte încet pentru că nu trebuie să ciobim sau zgâriem nicio cruce. Am apelat la ajutorul domnului Ion Tîrlaşu din comuna Stîlpu, care a fost interesat de activitatea noastră și ne-a oferit sprijin. Din ce în ce mai mulţi săteni ni se alătură. Prin ceea ce facem, am trezit o comunitate care devine din ce în ce mai interesată și pasionată de propria istorie”, a mai declarat Tănașcu.
Planuri pentru viitor: o „rezervație” de trovanți și plantări de copaci
Chiar dacă proiectul este abia la jumătate, rezultatele sunt vizibile. Zona începe să capete o nouă viață, iar planurile pentru viitor includ și crearea unei mici rezervații de trovanți.
„În zona din spate a ansamblului, care este goală, dorim să realizăm o mică «rezervaţie» de trovanţi. Am recuperat un număr însemnat din perioada în care se lucra la canalizare. Vrem ca oamenii să se bucure de tot potenţialul turistic şi cultural, într-un singur loc. De asemenea, vom face plantări de copaci”, spune coordonatorul.
La finalul săptămânii trecute, au fost securizate peste 100 de monumente funerare, iar zona stângă a fost nivelată. Se poartă discuții cu peisagiști pentru transformarea locului într-un spațiu cultural-istoric, dar și plăcut vizual.
Un patrimoniu readus la viață
Astăzi, domeniul ansamblului include peste 120 de monumente funerare, o alee pietruită de 38 de metri lungime şi 4 metri lățime și spații ce urmează să fie amenajate. Cu implicarea comunității și sprijinul autorităților, proiectul din Gura Sărății promite să devină un model de conservare a memoriei și identității locale.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
