Acasa
Comisia de la Veneţia: Standardele internaţionale nu interzic Curţilor Constituţionale anularea unui scrutin, însă asemenea decizii trebuie limitate la situaţii excepţionale şi clar reglementate. Statele trebuie să reglementeze provocările online
Raportul publicat luni de Comisia de la Veneția subliniază că doar în anumite circumstanțe și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții o curte constituțională poate invalida alegerile.
- „În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, a fost întrebarea cu care a fost sesizată Comisia de la Veneția de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
- Curtea Constituțională a decis, în 6 decembrie, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale și reluarea de la început a procesului electoral, în baza documentelor declasificate din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Statului. CCR motiva că procesul electoral a fost viciat și au fost încălcări ale legislației care au distorsionat caracterul liber și corect al votului cetățenilor.
„Anularea alegerilor poate fi permisă numai în circumstanțe strict excepționale”
Comisia de la Veneția transmite că nu este de competența sa să analizeze faptele sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, iar întrebarea adresată Comisiei de la Veneția de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, afirmă Comisia de la Veneția.
Ca punct de plecare în concluziile formulate în raportul publicat luni, Comisia de la Veneția subliniază că alegerile sunt menite să producă un rezultat electoral care va „asigura libera exprimare a opiniei poporului”, în raport cu normele CEDO.
RelatedPosts
„Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În acest privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor”, se menționează în comunicatului de presă.
De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final, subliniază Comisia de la Veneția. „Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe strict excepționale (principiul ultima ratio)”. Pe de altă parte, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient și prevede, în special, că „organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregularitățile ar fi putut afecta rezultatul”.
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curților constituționale, menționează raportul. Ținând cont de faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția este de părere că puterea instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la situații excepționale circumstanțe excepționale și clar reglementate, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
„Procedura trebuie să fie echitabilă și obiectivă”
În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie să fie însoțit de măsuri adecvate și garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, că orice arbitrar poate fi evitat.
Procedura trebuie să fie echitabilă și obiectivă și să garanteze o decizie suficient de motivată; reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în termene rezonabile. În opinia Comisia de la Veneția, aceste cerințe procedurale se aplică, în principiu, și deciziilor din oficiu care conduc la anularea rezultatului alegerilor.
„Orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată”
Comisia subliniază că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actorii electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.
Garanțiile procedurale sunt esențiale, astfel cum a stabilit jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată, cu fapte clar prezentate care să dovedească nereguli grave.
„Deciziile nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate”
„Propaganda de campanie intră de obicei sub incidența protecției libertății de exprimare, cu excepția cazului în care depășește limitele permise, de exemplu sub forma discursului instigator la ură împotriva adversarilor politici”, a precizat Comisia de la Veneția.
Deși campaniile online bazate pe platformele social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea lor ar trebui să facă în continuare obiectul normelor generale privind finanțarea și transparența campaniilor, se menționează în raport.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, afirmă raportul.
Care sunt recomandările Comisiei de la Veneția:
- Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.
- Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
- Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului
- Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile.
- Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe influența mass-media și, în special, a social media, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate
- Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora.
- Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social mediasunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
