Comisia Europeană solicită României să modifice legislația privind combaterea spălării banilor

0

Comisia Europeană solicită insistent României printr-un aviz motivat să modifice transpunerea celei de-a cincea Directive privind combaterea spălării banilor, pentru că acesta a fost transpusă incorect, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

Comisia Europeană spune că autoritățile române au scutit mai multe categorii de entități corporative și de alte entități juridice de obligația de a-și declara beneficiarii efectivi („beneficiarii reali”) într-un registru central.

Conform puterii executive de la Bruxelles, aceste scutiri nu sunt prevăzute de directivă.

Ce presupune Directiva privind combaterea spălării banilor

Cea de-a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor (CSB) consolidează standardele UE în ceea ce privește transparența informațiilor referitoare la proprietatea efectivă și includerea lor în registre centrale.

Directiva solicită statelor membre să se asigure că entitățile corporative și alte entități juridice înregistrate pe teritoriul lor obțin și dețin informații adecvate, corecte și actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deținute.

Normele privind combaterea spălării banilor sunt esențiale în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

Lacunele legislative dintr-un stat membru afectează UE în ansamblul său. Din acest motiv, normele UE trebuie puse în aplicare și aplicarea lor trebuie supravegheată în mod eficient, pentru a se combate criminalitatea și a se asigura protecția sistemului nostru financiar.

România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Etapele procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

Comisia identifică posibilele încălcări ale legislației UE pe baza propriilor anchete sau în urma plângerilor formulate de cetățeni, întreprinderi și alte părți interesate.

Dacă statul membru în cauză nu comunică măsurile prin care transpune integral dispozițiile directivelor sau dacă nu ia măsuri pentru a înlătura suspiciunea că a fost încălcată legislația UE, Comisia Europeană poate iniția o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Procedura urmează o serie de etape prevăzute în tratatele UE, fiecare dintre ele încheindu-se cu o decizie oficială:

  1. Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere, solicitând informații suplimentare de la țara în cauză. Aceasta din urmă trebuie să trimită un răspuns detaliat într-un anumit termen, de obicei de 2 luni.
  2. Dacă ajunge la concluzia că țara nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în baza legislației UE, Comisia poate trimite un aviz motivat – o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.
  3. Dacă statul membru continuă să nu se conformeze, Comisia poate decide să înainteze cazul Curții de Justiție. Majoritatea cazurilor sunt soluționate înainte de a fi aduse în fața Curții.
  4. Dacă statul membru nu comunică la timp măsurile de transpunere a dispozițiilor directivei, Comisia poate solicita Curții să aplice sancțiuni.
  5. Dacă hotărârea Curții stabilește că statul a încălcat legislația UE, autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții.

Sancțiunile financiare pe care le riscă un stat membru

Dacă, în ciuda hotărârii Curții, statul membru tot nu remediază situația, Comisia poate retrimite cazul la Curtea de Justiție.

La a doua trimitere a cazului la Curtea de Justiție, Comisia Europeană propune CJUE să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.

Sancțiunile sunt calculate ținând seama de:

  • importanța normelor încălcate și impactul încălcării asupra intereselor generale și private
  • perioada în care nu a fost aplicată legislația UE
  • capacitatea țării de a plăti (amenzile trebuie să aibă un efect disuasiv)

Suma propusă de Comisie poate fi modificată de către Curte în hotărârea sa.

1 afisări
Sursa: DIGI24

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

hot girl striptease sexy nude poledance desktop stripper

ADS*