Acasa
Membrii Guvernului știau încă din anul 2023 ce urma să se întâmple în cazul contractului cu compania farmaceutică Pfizer, după cum reiese din mai multe documente intrate în posesia Digi24. Deși a încercat încă de atunci să paseze responsabilitatea către Ministerul de Finanțe sau Prim-ministru, o decizie concretă ar fi trebuit luată de Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Alexandru Rafila, după cum arată documentele citate și un răspuns transmis de fostul premier Nicolae Ciucă.
Din mai multe documente intrate în posesia Digi24 reiese că membrii Guvernului știau ce urma să se întâmple în cazul contractului cu producătorul de vaccinuri anti-COVID-19, Pfizer.
Concret, ministrul Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, a avut pe masă două variante, pe care le vom detalia în articol.
Fostul ministru al Sănătății, însă, i-a cerut premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă, dar și Ministerului de Finanțe, condus la acea vreme de Marcel Boloș, să îi spună ce decizie ar trebui să ia.
Acest lucru se întâmpla în condițiile în care, după cum a subliniat și Ministerul Finanțelor (tot în anul 2023) într-un răspuns intrat în posesia Digi24, decizia era exclusiv a Ministerului Sănătății.
I-am contactat pe Alexandru Rafila și pe Nicolae Ciucă pentru a furniza un punct de vedere.
Rafila nu a răspuns, iar fostul prim-ministru a subliniat, într-un răspuns pentru Digi24.ro, că „cei care sunt în măsură să poarte o discuție pe acest subiect sunt cei de la Ministerul Sănătății”.
Cele două scenarii care existau pe masa Guvernului. Cine ar fi trebuit să ia o decizie
Obiectul procesului pierdut de România cu Pfizer derivă dintr-un contract semnat în anul 2021, în perioada în care ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă, dar care are legătură și cu perioada mandatului lui Alexandru Rafila.
- În 2021, România își asuma atunci să comande 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19 de la compania Pfizer. Ministerul de Finanțe a subliniat încă din 2021 că „numărul de doze de vaccin propuse spre achiziționare depășește necesarul de doze al populației”.
Ioana Mihăilă a detaliat motivele pentru care România a aderat la contractul din anul 2021. Detalii, aici.
Achiziția de vaccinuri COVID-19 face obiectul unui dosar deschis de DNA de mai bine de cinci ani. Detalii, aici.
În anul 2023, când pandemia de COVID-19 în România și Uniunea Europeană se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 și până în anul 2026 (Amendamentul 5).
Statele membre au avut atunci la dispoziție timp de gândire pentru a decide dacă acceptă condițiile Amendamentului 5, anunțat public de Comisia Europeană pe 25 mai 2023.
Unul dintre documentele obținute de Digi24 este un răspuns transmis de Ministerul de Finanțe pe 20 septembrie 2023 Ministerului Sănătății.
- Important de menționat în acest context este că opinia Ministerului de Finanțe venea la cinci luni de la momentul în care statul român ar fi trebuit să decidă pentru ce variante optează.
- În același timp, din acest document reiese că Alexandru Rafila a cerut Ministerului de Finanțe să „propună motivat” decizia pe care ar fi trebuit să o ia România.
Din acest document reiese, însă, ce impact bugetar aveau cele două scenarii: acceptarea sau neacceptarea Amendamentului 5:
- Varianta I, acceptarea Amendamentului 5: „Costul total al aprobării ca România să adere la noile prevederi contractuale negociate cu producătorul se ridică la suma de 1.081.714.000 lei (aproximativ 216.343 milioane de euro), din care 287.820.000 lei vor fi achitați într-o perioadă de 4 ani”
- Varianta II, neacceptarea amendamentului 5: „Costul total al neaderării României la noile prevederi contractuale se ridică la suma de 1.875.609.000 lei (aproximativ 375.122 milioane de euro) la care se adaugă cheltuielile cu reprezentarea cauzei României în instanță (legislația aplicabilă este cea din Belgia), a căror valoare nu poate fi cuantificată, în cazul în care statul român pierde procesul”
Practic, decizia de a accepta Amendamentul 5, negociat de Comisia Europeană cu Pfizer, ar fi costat România 216.343 de milioane de euro, în timp ce decizia de a nu accepta amendamentul ar fi costat țara noastră 375.122 de milioane de euro, plus cheltuielile de judecată cu Pfizer, după cum reiese din răspunsul transmis de Ministerul de Finanțe.
„Întrucât ambele variante presupun cheltuieli suplimentare opinăm că alegerea variantei I are un impact mai mic asupra deficitului bugetului general consolidat pe perioada 2023-2026, fapt pentru care supunem atenției Ministerului Sănătății posibilitatea asigurării fondurilor necesare în anul 2023 din bugetul aprobat”, sublinia Ministerul de Finanțe.
Un alt aspect important care reiese din acest răspuns este că Ministerul Sănătății trebuia să ia o decizie concretă în acest caz.
„În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră ca Ministerul Finanțelor să evalueze situația și, în raport de disponibilitățile actuale estimate ale bugetului de stat, să propună, motivat, alegerea uneia dintre cele două variante, precizăm că aceasta intră exclusiv în atribuțiile Ministerului Sănătății”, potrivit răspunsului dat în septembrie 2023 de Ministerul de Finanțe.
Ministrul Sănătății pasa responsabilitatea către premier: „Este necesară luarea unei decizii în regim de urgență”
Numai că, în luna mai 2023, atunci când România trebuia să ia o decizie concretă – dacă acceptă Amendamentul 5 sau nu, ministrul de Sănătății de la acea vreme, Alexandru Rafila, îi cerea premierului Nicolae Ciucă să decidă ce ar trebui să facă.
Prima informare transmisă în acest sens de la Ministerul Sănătății către Cancelaria prim-ministrului este din 9 mai 2023. Acest document cuprindea situația contractelor de achiziții de vaccinuri la care România aderase până atunci.
- În acea informare, premierul trebuia să pună ștampila pe „Varianta I” și „Varianta II” – adică cele două scenarii – dacă România ia parte la Amendamentul cu Pfizer sau nu.
10 zile mai târziu, pe 19 mai 2023, ministrul Alexandru Rafila i-a trimis o altă informare premierului Nicolae Ciucă, invocând lipsa unui răspuns până la acel moment:
- „Este necesară luarea unei decizii în regim de urgență, ținând cont de faptul că România este singurul stat care nu a transmis Comisiei Europene opțiunea de a participa/nu la închiderea noului Acord”, potrivit documentelor obținute de Digi24.
- „Reiterăm că România trebuie să își exprime o poziție clară față de noile prevederi contractuale, negociate de Comisia Europeană, ținând cont de implicațiile juridice și financiare pe care le implică ambele scenarii, precum și faptul că Amendamentul nr. 5 (…) trebuie semnat până la 26 mai 2023”, este un alt fragment din informarea trimisă pe 19 mai 2023 de ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, premierului Nicolae Ciucă.
Răspunsul nu a venit, România nu a aderat la Amendamentul 5
Următoarea informare trimisă de ministrul Alexandru Rafila premierului Nicolae Ciucă a fost pe 25 mai 2023.
Potrivit documentului, ministrul Sănătății sublinia că „în lipsa unei decizii a Guvernului României privind cele două opțiuni: de acceptare sau neacceptare a condițiilor din Amendamentul nr. 5, Ministerul Sănătății nu a putut transmite decizia României”.
RelatedPosts
„În consecință, Comisia Europeană a considerat că România nu este de acord cu noile prevederi contractuale și nu a fost inclusă în lista Statelor membre participante la cel de-al 5-lea Amendament”, se arăta în documentul citat.
„În acest caz, pentru România sunt aplicabile prevederile contractuale inițiale, respectiv obligația de cumpărare și plată a întregii cantități de vaccinuri alocate pentru România în cursul anului 2023”, puncta Ministrul Sănătății pe 25 mai 2023.
Numai că România, pe lângă faptul că nu a acceptat Amendamentul 5, nu a plătit nici întreaga cantitate de vaccinuri anti-COVID-19 de la Pfizer, astfel că a fost dată în judecată de compania farmaceutică în anul 2024.
„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță, potrivit Context.ro.
Ministerul Sănătății a subliniat în 2023 că a refuzat să semneze amendamentul din cauza „condițiilor propuse”, anume plata compensatorie a dozelor de vaccin, fără să ofere detalii despre costurile pe care acea plată le presupunea. Guvernul ceruse pe 27 iunie 2023 ca Pfizer să amâne livrarea de vaccinuri „pentru o perioadă nespecificată”.
„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, mai arată compania farmaceutică Pfizer în plângerea depusă la instanța belgiană.
Pfizer mai sublinia în acel document că a cerut Guvernului să participe la o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a nu ajunge în instanță, însă la această solicitare Executivul „nu a răspuns niciodată”.
Pe 1 aprilie, România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer, iar în prezent actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că în aceste zile va încerca să negocieze cu reprezentanții companiei farmaceutice.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
