Acasa
Anchetatorii au descoperit noi detalii în cazul doctoriței șpăgare de la Spitalului Județean Suceava. Dr. Anca Dumitrovici Ababneh, șefa secției de oncologie, nu a aprobat tratamentul unui bolnav de cancer până nu a primit bani de la familia acestuia. Între timp, omul a murit.
Șefa secției de oncologie a Spitalului Județean Suceava, Anca Ababneh Dumitrovici, a fost reținută după ce ar fi primit mită de 64 de ori de la mai mulți pacienți. Ea a fost prinsă în flagrant.
Potrivit declarației de avere pe 2021, ea a câștigat ca medic la spitalul de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava 210.000 de lei și 84.000 de la cabinetul privat pe care-l deține, în total 24.500 de lei net/lună.
Soțul ei, medic la același spital, a câștigat în 2021, „doar” 214.000 de lei, adică 17.800 de lei pe lună.
Aproape 100 de medici dintr-un total de 252 care activează în Spitalul Județean ”Sf. Ioan cel Nou” Suceava au susținut-o direct pe Anca Dumitrovici Ababneh, șefa Secției de Oncologie, care este cercetată penal pentru luare de mită în formă continuată. Judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Suceava, cei care au dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu arestul la domiciliu, au concluzionat că ”fapta concret imputată inculpatei de a fi primit, în mod continuat, bani și alte produse, de la pacienți și aparținătorii acestora, cu ocazia consultațiilor medicale în cabinetul din cadrul ambulatoriul secției Oncologie, are caracter penal, întrunind elementele de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată”. Magistrații au mai arătat că ”atențiile” către medici sunt o practică uzuală, asta în ciuda faptului că legislația interzice acest aspect.
”Din înscrisurile depuse la dosar de către apărare rezultă că, în ciuda faptului că legislația penală a incriminat fapta medicului de a primi de la pacienți “atenții”, “cadouri” ori sume de bani, în exercitarea activității profesionale, și în ciuda practicii instanțelor din România care au pronunțat soluții de condamnarea a medicilor pentru infracțiunea de luare de mită, în opinia publică, și mai ales în cadrul corpului medical, persistă concepția că primirea de către medici a unor “atenții” este legitimată de dorința pacientului de a gratifica medicul pentru interesul manifestat în legătură cu situația sa medicală”, se arată în motivarea de la Curtea de Apel Suceava.
Pe această linie se înscrie și memoriul de susținere a Ancăi Dumitrovici Ababneh, act depus la dosar și care este asumat prin semnătură de 95 de medici din cadrul Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. În scrisoarea respectivă se arată că “eventualele daruri din partea pacienților, dacă într-adevăr acestea există, ar putea reprezenta doar un mic gest de recunoștință din partea acestora, luând în considerare efortul și seriozitatea depuse în salvarea vieților lor. Nu credem că poate fi vorba de luare de mită sau primire de foloase necuvenite”.
· Judecătorii spun că medicul trebuie să respecte Statutul funcționarilor publici
Magistrații de la Curtea de Apel Suceava mai spun că orice pacient care oferă bani sau cadouri medicilor din sistemul medical de stat, în legătură cu asistența medicală primită, se expune pe el însuși răspunderii penale pentru infracțiunea de dare de mită.
”În mod similar, medicii din sistemul public de stat care primesc de la pacienți bani sau cadouri, ca o recompensă pentru asistența medicală acordată pacienților, se expun răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Pentru exercitarea atribuțiilor de medic în sistemul de sănătate public, medicul este retribuit lunar cu un salariu asigurat de la bugetul de stat, astfel încât medicul nu trebuie retribuit suplimentar de pacient pentru asistența medicală primită. Ca în cazul oricărui alt funcționar public, și medicul este ținut de respectarea disp. art. 47 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici potrivit cărora funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje”, se arată în motivarea de la Curtea de Apel Suceava. Magistrații mai spun că, față de alte categorii de funcționari publici, medicul din sistemul de sănătate public poate obține venituri suplimentare din derularea unor activități profesionale și în sistemul de sănătate privat, ceea ce se și întâmpla cu Șefa Secției de Oncologie. Anca Dumitrovici Ababneh câștiga circa 3.500 de euro de la spital și încă 1.500 de euro de la două clinici private.
· ”Inculpata a cunoscut caracterul ilicit al faptei de a primi bani și cadouri de la pacienții pe care îi consulta”
Judecătorii de drepturi și libertăți mai spun că lipsa formulării de către medic a unei cereri exprese a unor sume de bani de la pacienți sau lipsa condiționării actului medical de oferirea unor gratificații nu înlătură caracterul penal al faptei, legiuitorul incriminând, prin articolul 289 aliniat 1 Cod penal, ”în aceeași măsură, pretinderea, primirea de bani sau alte foloase necuvenite ori acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, fiecare dintre aceste acțiuni putând constitui singură elementul material al infracțiunii de luare de mită. Aplicarea legii penale nu este facultativă, ea impunându-se pentru toți subiecții de drept, cetățeni obișnuiți sau organe judiciare, astfel încât o categorie de funcționari publici, respectiv categoria profesională a medicilor din sistemul de sănătate public, nu poate fi exclusă de la aplicarea legii penale, sau răspunderea penală a acestei categorii nu poate fi atenuată în considerarea naturii relației medic-pacient. Stabilit fiind caracterul penal al faptei imputatei inculpatei, judecătorii de drepturi și libertăți vor analiza susținerea inculpatei, prin apărători, vizând lipsa intenției în săvârșirea faptei. Analizând procesele verbale de redare a imaginilor obținute în urma punerii în aplicare a mandatelor de suraveghere audio-video în mediul ambiental, judecătorii de drepturi și libertăți concluzionează că inculpata a cunoscut caracterul ilicit al faptei de a primi bani și cadouri de la pacienții pe care îi consulta sau de la aparținătorii acestora. Acest fapt rezultă din împrejurarea că, de cele mai multe ori, după primirea de la pacienți a sumelor de bani, aceștia lăsând banii pe biroul de lucru al inculpatei, inculpata acoperea cu documente medicale sumele de bani oferite, și le extrăgea de sub documente pentru a le depune în sertarul biroului imediat ce pacientul sau aparținătorul părăsea biroul, și înainte ca în birou să intre următorul pacient. Concluzionând, judecătorii de drepturi și libertăți rețin că fapta pretins săvârșită de către inculpată, dovedită la nivel de suspiciune rezonabilă, constituie infracțiune și poate fundamenta luarea față de inculpată a unei măsuri preventive”.
· În 20 de minute a consultat șase pacienți de la care a luat 500 de lei și 50 de euro
RelatedPosts
Judecătorii de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Suceava au rezonat cu colegul de la Tribunalul Suceava în ceea ce privește existența pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a șefei Secției de Oncologie.
”La conturarea pericolului concret pentru ordinea publică, trebuie avut în vedere următoarele aspecte: funcția pe care o deținea inculpata, respectiv Șefa Secției Oncologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava, caracterul de obișnuință al faptei inculpatei, ușurința cu care aceasta primea de la pacienți bani, plicuri și pungi cu cadouri, proporția actelor de primire de foloase de la pacienți raportat la numărul de pacienți consultați zilnic (de remarcat este faptul că în numai 20 de minute, în data de 15.12.2022, între orele 13.06-13.25, medicul a consultat șase pacienți, primind de la aceștia aproximativ 500 de lei și 50 de euro), faptul că, deși inculpata obținea venituri lunare semnificative, de aproximativ 5.000 de euro, din activitatea medicală prestată la Spitalul Județean de Urgență Suceava precum și în sistemul medical privat, aceasta primea sume de bani de la pacienți, preponderent persoane vârstnice, pensionari, al căror venit lunar, incomparabil mai mic, era deja grevat de sarcinile financiare ale afecțiunilor de care sufereau”, au mai arătat magistrații de la Curtea de Apel Suceava.
· Copilul de 4 ani, unul din motivele pentru care medicul a fost plasat în arest la domiciliu
Același complet de drepturi și libertăți care a analizat contestația medicului a mai apreciat că ”măsura arestării preventive este excesivă, scopul măsurii preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal și prevenirea săvârșirii săvârșirii de noi infracțiuni, putând fi atins prin luarea față de inculpată a măsurii preventive a arestării la domiciliu”.
”Analizând, judecătorii de drepturi și libertăți apreciază că vârsta inculpatei (39 de ani), persoana acesteia (care este cunoscută, conform înscrisurilor depuse la dosar, ca o persoană cu un înalt grad de pregătire profesională -doctor în științe medicale, și ca un coleg apreciat în mediul profesional), faptul că aceasta este mama unui copil în vârstă de 4 ani care este afectat de dispariția figurii materne (conform raportului psihologic depus la dosar) și pentru care privarea de prezența mamei pentru o perioadă semnificativă de timp poate produce consecințe asupra dezvoltării psihologice și emoționale, justifică plasarea acesteia în arest la domiciliu”, se arată în motivarea prin care s-a înlocuit măsura arestării preventive cu arestul la domiciliu.
Totuși, pentru a preveni riscul posibilei alterări a probelor, judecătorii i-au impus medicului atât interdicția ca, pe durata arestului de domiciliu, să își exercite profesia de medic, cât și interdicția de a lua legătura cu martorele denunțătoare, cât și cu pacienții care se aflau în supravegherea medicală a inculpatei, în calitate de medic oncolog, și aparținătorii acestora.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
