Acasa
Incertitudinile de la vârful puterii în Franța – de la instabilitatea guvernamentală la spectrul unor alegeri anticipate – alimentează temerile privind fragilizarea întregii construcții europene.
Europa traversa deja o perioadă de tensiune accentuată, marcată de invazia Rusiei în Ucraina, incertitudinile privind direcția politicii externe a Statelor Unite și ascensiunea curentelor naționaliste în tot mai multe state membre. În acest peisaj, instabilitatea internă a Franței riscă să agraveze o criză de încredere într-un moment critic pentru proiectul european, scrie politico.eu.
Ultimul semnal de alarmă a fost prăbușirea, după doar 14 ore, a noului guvern condus de Sébastien Lecornu. Eșecul relansării executivei de la Paris a produs reacții imediate pe piețele financiare: bursa franceză a înregistrat scăderi semnificative, iar euro s-a depreciat în raport cu dolarul. Investitorii, dar și liderii europeni, se confruntă acum cu o întrebare esențială: mai există vreo direcție clară la vârful statului francez?
Un diplomat european a rezumat neliniștea generalizată: „Franța e prea mare pentru a eșua. Instabilitatea de acolo pune în pericol întreaga zonă euro.”
O țară-cheie, în derivă
Cu a doua cea mai mare economie din Uniunea Europeană, singura putere nucleară a blocului comunitar și membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, Franța reprezintă o ancoră a ordinii europene postbelice. În ultimii ani, Emmanuel Macron s-a impus ca unul dintre principalii promotori ai ideii de „autonomie strategică” – o Europă capabilă să se apere și să acționeze independent de Statele Unite.
RelatedPosts
Dar pe plan intern, președintele francez se confruntă cu limitele sistemului politic de la Paris. Încercările de a reduce deficitul bugetar și de a reforma sistemul de cheltuieli publice au fost blocate repetat în parlament. Absența unei majorități clare alimentează acum speculațiile privind posibila demisie a președintelui înainte de încheierea mandatului său, în 2027.
Între timp, formațiunea de extremă dreapta Rassemblement National, condusă de Marine Le Pen, se menține la cote ridicate în sondaje, cu un potențial de 30-32% în cazul unor noi alegeri. Un asemenea rezultat ar putea duce la o realiniere profundă a politicii externe și economice franceze – cu reverberații în toată Uniunea.
Impact asupra Bruxelles-ului
În capitalele europene, liderii urmăresc cu îngrijorare blocajele de la Paris. „E foarte greu pentru Franța să influențeze discuțiile din Consiliul UE, când ministrul se schimbă la fiecare două luni”, a declarat un alt diplomat european. Chiar și negocierile pentru următorul buget multianual al UE riscă să fie afectate – mai ales dacă extrema dreaptă va ajunge la guvernare în Franța.
Macron, spun unii oficiali europeni, își pierde treptat influența care l-a consacrat. Deși a reușit să impună idei majore în discursul european – precum crearea unei capacități militare comune sau reformarea pieței energetice –, lipsa de stabilitate internă îi erodează capitalul politic. Într-un moment în care Rusia face presiuni asupra flancului estic, iar China își impune supremația industrială, absența unei voci ferme de la Paris devine tot mai vizibilă.
O Europă fără motor
În mod tradițional, tandemul franco-german a fost considerat „motorul” Uniunii Europene. Dar dacă Parisul își pierde capacitatea de a acționa coerent, iar Berlinul încă se adaptează la schimbările politice interne, proiectul european intră într-o zonă de turbulență. Chiar și inițiativele recente privind susținerea Ucrainei – cum ar fi „coaliția de voință” inițiată de Macron și premierul britanic Keir Starmer – pot deveni irelevante dacă Parisul se retrage din prim-plan.
Oficiali francezi recunosc, cu o sinceritate amară, limitele momentului: „În acest context, Franța nu mai poate oferi ce ar trebui să ofere Europei”, a spus un membru al cabinetului unui ministru demisionar. „Suntem în plină criză, iar asta se simte în toate dosarele externe.”
Alegeri anticipate în Franța ar putea deschide larg ușa pentru o victorie a extremei drepte – un scenariu care până de curând părea improbabil într-un stat fondator al UE. Marine Le Pen, întărită de recentele victorii ale populiștilor din alte state europene, cere deja alegeri și promite o „alternativă patriotică”.
Peisajul european se reconfigurează rapid. Iar dacă Franța, pilonul occidental al construcției europene, intră în derivă, consecințele ar putea fi resimțite de la Tallinn la Lisabona.
