Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că acesta a afirmat cu o zi înainte că Crimeea nu va reveni niciodată sub controlul Ucrainei, calificând comentariul său drept unul „inacceptabil”.
„Mă întreb dacă Zoran Milanovic ar fi putut deveni președinte al țării sale cu asemenea retorică în anii ‘90, în timp ce Croația se chinuia să-și păstreze statalitatea? Votanții săi ar fi de acord să închidă ochii la ocupația unei părți a țării lor? Mă îndoiesc. Vă reamintesc că, din cauza agresiunii externe, Croația ar fi putut pierde o treime din teritoriile sale. Cu toate acestea, datorită luptei eroice, croaţii au putut proteja independenţa ţării lor”, a scris pe Facebook purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Oleg Nikolenko.
„Considerăm ca fiind inacceptabile declarațiile președintelui Croației, care a pus efectiv la îndoială integritatea teritorială a Ucrainei. În schimb, apreciem și mulțumim din suflet guvernului croat și poporului croat pentru sprijinul neclintit acordat ucrainenilor în lupta împotriva agresiunii ruse”, a mai precizat Oleg Nikolenko.
Adresându-se reporterilor din Zagreb, Milanović a spus că este „împotriva trimiterii oricăror arme letale” la Kiev, argumentând că furnizarea de arme Ucrainei doar „prelungește războiul”. Sprijinul militar occidental pentru Ucraina „este profund imoral pentru că nu există o soluție (la război)”, a spus el, adăugând că sosirea tancurilor germane în Ucraina nu va face decât să apropie Rusia de China.
Referindu-se la Crimeea, peninsula Mării Negre capturată și anexată ilegal de Rusia în 2014, el a spus: „Este clar că Crimeea nu va mai face parte niciodată din Ucraina”.
Milanovic a adoptat o atitudine anti-UE de când a fost ales inițial în 2019 drept candidat liberal de stânga și și-a aliniat politicile cu cele ale premierului Ungariei, Viktor Orbán, și ale liderului secesionist sârb bosniac Milorad Dodik.
Deși postul prezidențial este în mare parte ceremonial în Croația, Milanovic este oficial comandantul suprem al forțelor armate.
În ultimele luni, el s-a opus deschis aderării Finlandei și Suediei la NATO, precum și antrenării trupelor ucrainene în Croația, ca parte a ajutorului UE pentru Kiev.
