Acasa
Un audit realizat de Curtea de Conturi arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, importă considerabil mai multă energie decât trimite la export, iar preţurile cu care România cumpără energie sunt mai mari decât cele cu care o vinde.
Auditul a vizat energia din surse regenerabile şi contribuţia la asigurarea independenţei energetice a României.
Potrivit News.ro, auditorii constată că „România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc şi în ceea ce priveşte raportarea preţului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27” şi că, în aceste condiţii, nu există la nivel naţional o strategie energetică.
RelatedPosts
Auditul a fost realizat în ultimii doi ani de Curtea de Conturi a României la Ministerul Energiei și a vizat perioada 2017-2022, urmărind evaluarea gradului în care a fost asigurată independenţa energetică din perspectiva utilizării surselor regenerabile de energie, ca urmare a politicilor şi strategiilor elaborate de Minister.
De asemenea, a fost urmărită analiza evoluţiei preţului energiei electrice în contextul tranziţiei energetice arată că România şi-a pierdut independenţa energetică, în urma renunţării la unele surse de producţie a energiei, fără ca acestea să fie înlocuite cu alte surse de producţie.
„În intervalul auditat s-a înregistrat o diminuare a producţiei producţiei de electricitate (-12,44%), în contextul retragerii din exploatare a capacităţilor de producere cu o putere instalată de 4.848 MW (-2.680 MW pe bază de cărbune şi -2.168 MW pe bază de hidrocarburi) care nu a fost substituită de punerea în funcţiune de noi capacităţi pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW)”, se arată într-o informare dată publicităţii joi de Curtea de Conturi.
Astfel, deşi România şi-a atins obiectivul privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie, depăşind la acest indicator media ţărilor Uniunii Europene, acest lucru nu s-a întâmplat datorită investiţiilor, ci „pe fondul diminuării masive a capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de cărbune şi hidrocarburi, nu ca urmare a creşteri semnificative a puterii instalate în capacităţi din surse hidroenergetice, eoliene şi solare”, sunt concluziile auditorilor.
„În consecinţă, pentru a redobândi independenţa energetică, pierdută începând cu anul 2019, sunt necesare investiţii consistente în realizarea de noi capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile (energie ”verde”) şi în dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie”, mai susţine Curtea de Conturi.
Dezechilibru al balanţei comerciale în ceea ce priveşte comerţul cu energie
Auditul relevă şi un dezechilibru al balanţei comerciale în ceea ce priveşte comerţul cu energie, România înregistrând, la acest capitol, un deficit de aproape 736 de milioane de euro în decurs de trei ani.
„Pe fondul reducerii producţiei interne de energie electrică, România a devenit importator net începând cu anul 2019, iar soldul balanţei comerciale a înregistrat în acest sector un deficit de 735,8 milioane euro, în perioada 2019-2021, în contextul în care preţurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacţiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul. Existenţa unor preţuri medii ponderate superioare pentru activitatea de import faţă de cele de export poate fi explicată prin efectuarea operaţiunilor de export de electricitate la momentul în care la nivelul pieţelor este înregistrat un excedent, cu precădere în situaţia în care există un excedent de energie regenerabilă (zile însorite şi vânt puternic), iar a operaţiunilor de import în situaţiile în care la nivel naţional este înregistrat un consum ridicat faţă de producţia internă.
O astfel de situaţie scoate în evidenţă necesitatea introducerii unor surse de stocare a energiei electrice care să acumuleze energie în perioadele de excedent şi să o elibereze la momentul creşterii consumului, România având la finalul anului 2022 o singură astfel de capacitate licenţiată (7,4 MW)”, explică auditorii.
România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE
O altă constatare a Curţii de Conturi este aceea că investiţiile programate nu s-au realizat decât în proporţii mici sau foarte mici. Astfel, în ceea ce priveşte investiţiile în surse regenerabile de energie, România a atins, anul trecut, mai puţin de unu la sută din obiectivul pe care şi-l propusese.
„Auditul a constatat faptul că diminuarea investiţiilor programate la nivelul operatorilor din sectorul producţiei de energie electrică şi înregistrarea unui grad redus de realizare al programelor de investiţii (între 5,48% şi 51,25%) a condus la neasigurarea independenţei energetice. La nivelul operatorilor aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei au fost puse în funcţiune, în intervalul auditat, capacităţi de producere a energiei electrice cu o putere instalată de numai 15,56 MW. Obiectivul privind creşterea puterii instalate în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, stabilit pentru anul 2022 conform Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021 – 2030 (+ 1.816 MW), nu a fost atins decât în proporţie de 0,64%”, sunt concluziile auditului.
În acest context, „România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului electricităţii la nivelul UE-27 în semestrul II 2022 (+112,35%), comparativ cu perioada similară a anului 2021, ocupând primul loc şi în ceea ce priveşte raportarea preţului la puterea de cumpărare, cu 119,25% peste media UE-27”; mai arată Curtea de Conturi.
România nu are aprobată o Strategie energetică naţională
Nu în ultimul rând, auditul a constatat că România nu are aprobată o Strategie energetică naţională, document care să stabilească obiectivele sectorului energiei electrice pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora.
„În acest context, este necesară elaborarea şi corelarea tuturor documentelor strategice, stabilirea obiectivelor prioritare raportat la necesităţile sistemului energetic şi monitorizarea eficientă a evoluţiilor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor. Pentru asigurarea independenţei energetice, Sistemul energetic naţional are nevoie de investiţii susţinute în noi capacităţi de producere, precum şi de corelarea evoluţiei acestora cu dezvoltarea reţelelor de distribuţie şi transport”, mai susţin auditorii.
Aceştia punctează şi „aspecte pozitive remarcate cu prilejul auditului”, respectiv acela că România a înregistrat o pondere a energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24,48% în anul 2020, peste ţinta (24%) asumată prin Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile.
Un alt aspect pozitiv îl reprezintă politica de tranzacţionare derulată de Hidroelectrica SA pentru consumatorii casnici, care pentru anul 2022 a stabilit un preţ al energiei active la 0,25 lei/kWh.
Raportul de audit remarcă şi o creştere a capacităţii de producere a energiei electrice în centrale electrice din surse regenerabile de energie la scară mică, aparţinând prosumatorilor. La data de1 iunie 2023 erau înregistraţi de 70.840 prosumatori, fiind instalate capacităţi cu o putere totală de 866,8 MW.
Curtea de Conturi a României a transmis Ministerului Energiei o serie de recomandări, printre care se aceea privind urgentarea demersurilor pentru aprobarea Strategiei Energetice Naţionale şi elaborarea politicii energetice, cea de elaborarea de programe şi planuri de acţiune în sectorul energiei electrice, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor de stocare a energiei electrice, precum şi analiza programelor de investiţii la nivelul operatorilor economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Energiei, în vederea prioritizării proiectelor de investiţii din sectorul energiei electrice, precum şi urmărirea implementării acestora.
Curtea de Conturi recomandă Ministerului Energiei promovarea de acţiuni care să conducă la eliminarea decalajului între retragerea din exploatare a unor capacităţi de producere a energiei electrice şi punerea în funcţiune de noi capacităţi de producere, astfel încât cererea de energie electrică să fie asigurată din producţia internă.
Salarii de lux la ANRE, în plină criză a prețurilor la energie. Dumitru Chiriță încasează 12.000 de euro lunar
Salariile din Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au continuat să crească și în 2021, anul în care majoritatea cetățenilor și business-urilor au început să fie lovite de prețurile mari la energie și a fost nevoie de o schemă de sprijin pentru a le reduce facturile.
Preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă (fost deputat PSD), a încasat de la ANRE în 2021 suma de 710.564 lei (145.000 de euro), ceea ce înseamnă că a avut un venit lunar de 59.100 de lei (12.080 de euro). Dacă ne-am raporta la salariul minim net din 2021 ar însemna 38 de salarii minime pe lună. Veniturile de anul trecut sunt cu aproximativ 3.500 de lei mai mari faţă de 2020, an în care încasările au fost în valoare totală de 707.028 lei.
Dumitru Chiriță raportează în declarația de avere că deține două terenuri agricole, în Tărtășești, Dâmbovița, unul de 5.400 de metri pătrați, iar altul de 7.500 de metri pătrați. El mai deține și un teren intravilan de 1.094 de metri pătrați în aceeași localitate și un teren forestier de 1000 de metri pătrați în Arefu, Argeș.
În plus, el deține o casă de locuit cu o suprafață de 442 de metri pătrați în Tărtășești și un apartament de 93 de metri pătrați în București.
Ca autoturisme, Chiriță deține o Lada 1200 din 1978 și o Dacia Duster din 2016.
În conturi, președintele ANRE a declarat 1,15 milioane lei într-un cont curent deschis în 2020 la BCR, 146 mii lei într-un cont la Raiffeisen Bank și încă 50 mii lei într-un cont la BCR.
El mai declară și creanțe în valoare de 753.435 lei din vânzarea unui teren intravilan, deși în declarația sa de avere nu s-a produs nicio schimbare în ce privește terenurile deținute.
Reprezentantul UDMR în conducerea ANRE, vicepreşedintele Zoltan Nagy, a încasat în 2021 o indemnizaţie totală de 626.975 lei (128.000 euro), adică un venit lunar de peste 52.000 lei (aproape 11.000 de euro). Comparativ, suma a crescut față de 2020, când a încasat 610.105 lei.
Mircea Man, fost baron PDL de Maramureş (cu cinci mandate de deputat şi unul de şef al CJ), din iunie 2020 vicepreşedinte al ANRE susţinut de PNL, a încasat, la fel ca Nagy, venituri de 626.975 lei (128.000 euro), anul trecut, în creștere de la cei 240.000 lei obținuți anterior din funcția de director ANRE.
Patru persoane au ocupat anul trecut funcţii de membri simpli ai Comitetului de Reglementare, aceştia fiind toţi susţinuţi în funcţie de diferite partide: Alexandru Stănescu (PSD), Valeriu Steriu (PSD), Gabriel Gheorghe (ALDE) şi Cornelia Sulger.
Alexandru Stănescu, fratele lui Paul Stănescu, actual secretar general al PSD, și-a dat demisia în luna februarie și nu și-a publicat declarația de avere pe anul 2021. El a fost înlocuit între timp cu controversatul Iulian Iancu .
Valeriu Steriu a încasat anul trecut de la ANRE suma de 543.375 lei (110.000 de euro), adică circa 9.200 de euro lunar. În 2020, el a prins doar şase luni de muncă la ANRE, pentru care a primit suma de 239.000 de lei
Cornelia Sulger, fostă şefă a femeilor PSD din judeţul Olt, a ajuns în funcţia de membră a Comitetului de Reglementare al ANRE prin sprijinul lui Paul Stănescu, secretarul general al PSD. Sulger a încasat în 2021 tot suma de 543.375 lei, în creștere ușoară de la 540.672 de lei în 2020.
Tot 543 de mii de lei a încasat anul trecut şi Gabriel Gheorghe, persoană ajunsă în funcţie prin susţinerea a partidului care a fost fondat de Călin Popescu-Tăriceanu.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
