Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Alex Florenţa, critică, în mesajul de Ziua Justiţiei, modificările vizând pensiile magistraţilor, despre care afirmă că au fost făcute „prin simularea unui dialog, cu ignorarea principiilor cooperării loiale şi respectului reciproc pe care puterile statului şi-l datorează”.
El spune că puterea politică a proiectat un statut specific pentru magistraţi, independenţa asociată acestui statut fiind definită, pe de o parte, prin interdicţii şi incompatibilităţi şi, pe de altă parte, printr-o componentă financiară aparte, constituită inclusiv prin pensia de serviciu şi stabilirea unei limite de vârstă inferioară pentru pensionare faţă de alte categorii profesionale, iar acum acest statut este lipsit de conţinut.
El susține că deja mulţi oameni pleacă din sistem, iar efectul va fi scăderea calităţii actului de justiţie şi, în primul rând, va fi afectată celeritatea soluţionării cauzelor, iar pe termen mediu, magistratura riscă să se transforme într-o profesie neatractivă pentru tinerii competenţi.
Mesajul procurorului general de Ziua Justiţiei:
„Ziua Justiţiei, în acest an, constituie nu atât un prilej aniversar, cât un prilej obligatoriu de reflecţie, de analiză, având în vedere adoptarea de către Parlament, în luna iunie, a unor modificări referitoare la pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Consider că este necesar să subliniez consecinţele negative ale acestui demers legislativ, care a creat o situaţie dificilă pentru buna funcţionare a sistemului judiciar, prin raportare la principiile de bază ale democraţiei şi ale statului de drept.
Astfel, trebuie menţionat că aceste modificări s-au făcut prin simularea unui dialog, cu ignorarea principiilor cooperării loiale şi respectului reciproc pe care puterile statului şi-l datorează, prin neînsuşirea de către legiuitor, într-o măsură satisfăcătoare, a propunerilor pertinente, de natură tehnică, formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Decizia sărbătoririi, în prima duminică din luna iulie, a Zilei Justiţiei a avut ca scop atât recunoaşterea importanţei Justiţiei într-o societate democratică, cât şi a rolului esenţial al puterii judecătoreşti în realizarea acestui serviciu public, aspecte care definesc locul sistemului judiciar în arhitectura statală.
Din acest punct de vedere, este evident că Justiţia reprezintă un factor de echilibru care trebuie să realizeze un serviciu public.
În ceea ce priveşte Ministerul Public, rolul şi responsabilitatea acestuia, esenţiale pentru sănătatea unei democraţii, sunt prevăzute în Constituţia României: Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
În considerarea acestei importante şi dificile responsabilităţi sociale, pentru asigurarea independenţei justiţiei, puterea politică a proiectat un statut specific pentru magistraţi, independenţa asociată acestui statut fiind definită, pe de o parte, prin interdicţii şi incompatibilităţi şi, pe de altă parte, printr-o componentă financiară aparte (constituită inclusiv prin pensia de serviciu şi stabilirea unei limite de vârstă inferioară pentru pensionare faţă de alte categorii profesionale).
Or, modificările legislative adoptate luna trecută lipsesc practic de conţinut acest statut, iar efectele negative deja se văd prin părăsirea masivă a sistemului, continuând, cel mai probabil, cu repercusiuni în ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie şi aici am în vedere, mai ales, celeritatea soluţionării cauzelor în condiţiile creşterii volumului de activitate pentru magistraţii rămaşi în sistem.
Acestea sunt efectele pe termen scurt, dar există ipoteza îngrijorătoare ca, pe termen mediu, magistratura să se transforme într-o profesie neatractivă pentru tinerii competenţi, ori resursa umană de înaltă calitate profesională este definitorie pentru această profesie.
Îmi exprim regretul că decidenţii politici nu au înţeles că modificări de acest gen, făcute fără analize mature şi echilibrate, precum şi fără o consultare reală a sistemului, impactează negativ funcţionarea sistemului de justiţie cu consecinţe directe asupra calităţii actului de justiţie.
În acest moment dificil pentru sistemul judiciar, gândurile mele se îndreaptă în primul rând către colegii procurori cărora le mulţumesc pentru munca şi contribuţia constantă la crearea unei culturi organizaţionale solide, definită prin valori instituţionale puternice: profesionalism, responsabilitate, loialitate, implicare, onestitate.
În al doilea rând, doresc să îmi exprim aprecierea şi respectul faţă de corpul judecătorilor, precum şi faţă de celelalte profesii juridice – avocaţi, notari, executori, personal auxiliar – şi să le urez succese profesionale şi personale, având convingerea că doar prin eforturi comune poate fi realizată responsabilitatea socială conferintă prin Constituţie: Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. La mulţi ani cu ocazia Zilei Justiţiei!”
