Decretele privind demisiile miniștrilor PSD au fost publicate, luni, în Monitorul Oficial, după ce președintele Nicușor Dan a semnat vineri actele de constatare a demisiilor și numirile miniștrilor interimari în portofoliile deținute de PSD. Social-democrații care au făcut parte din Executiv își vor prezenta, pe parcursul zilei, bilanțul de mandat și vor preda portofoliile miniștrilor interimari.
Radu Marinescu: „România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa”
ACTUALIZARE 13:50: Ministrul demisionar al Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat că momentul de faţă, România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa.
„Aş vrea să vă spun (…) că, în momentul de faţă, România are poate cea mai independentă justiţie din istoria sa. Legile din 2022, care au făcut obiectul unor discuţii în spaţiul public, consacră o arhitectură instituţională a justiţiei prin care aceasta se autoguvernează, astfel încât deciziile care sunt luate cu privire la cariera magistraţilor, responsabilitatea disciplinară a magistraţilor, sunt luate la nivelul organismelor de conducere din cadrul justiţiei, fără interferenţă politică, ceea ce eu consider că reprezintă un lucru care, dacă este exercitat cu bună credinţă şi în interesul societăţii, este benefic, pentru că justiţia, repet, trebuie să fie şi să rămână una independentă”, a declarat Radu Marinescu, în cadrul unei conferinţe de presă în care şi-a prezentat bilanţul activităţii de la Ministerul Justiţiei.
El a adăugat că o preocupare în mandatul său a fost digitalizarea sistemului judiciar.
„Discutăm foarte mult de eficienţa justiţiei, discutăm foarte mult de timpii în care se soluţionează procesele, discutăm de celeritate şi de aşteptările cetăţeanului. Nu putem face acest lucru în condiţiile în care reuşim deocamdată să asigurăm un personal strict necesar pentru activitatea din justiţie, dar, totuşi, în perspectivă, insuficient pentru volumul foarte mare de cauze, dacă nu mergem în direcţia digitalizării şi – chiar mai mult – în direcţia utilizării unor instrumente de inteligenţă artificială în actul de justiţie, bineînţeles cu o responsabilitate atât etică, cât şi de stabilirea unui nivel până la care instrumentele de inteligenţă artificială pot să fie implicate în actul de justiţie.
Procesul de digitalizare, atâta timp cât am fost ministru al Justiţiei, s-a bucurat de o investiţie istorică, de peste 850 de milioane de lei în activitatea de implementare a acestor sisteme tehnologice. Peste 50 de milioane de lei au fost utilizate pentru a reface reţelele LAN la instanţele din toată ţara şi s-a introdus un prim element de inteligenţă artificială, aşa numitul speech-to-text, un instrument care permite preluarea automată a vorbirii şi transferarea în text, câştigând timp foarte important în durata actului de justiţie”, a arătat Marinescu.
Potrivit acestuia, este în pregătire un asistent digital al magistratului care va ajuta în activitatea de evaluare a unei cauze.
„Pregătim un asistent digital al magistratului care ne va permite să punem la dispoziţia specialiştilor noştri – judecători şi procurori – un instrument de prelucrare a informaţiei foarte rapid, care, de asemenea, să-i ajute în activitatea de evaluare a unei cauze şi să le permită să exercite deliberarea pe baza unui conţinut deja pregătit în anumite limite de un instrument de inteligenţă artificială.
Am dotat peste o mie de săli de judecată cu tehnologie de ultimă oră. Aici vorbesc inclusiv de dotarea cu laptopuri, de dotarea cu foarte multe instrumente de tehnologie care, de asemenea, ajută actul de justiţie. Nu vă ascund că gândim în perspectivă, inclusiv o realizare a unei justiţii la distanţă, prin videoconferinţă, pentru mai multe domenii ale dreptului unde aceasta este posibilă, tocmai ca să permitem accesul mai rapid la instanţă mai eficace şi să dinamizăm puţin actul de justiţie, acolo, evident, unde se poate”, a mai spus Marinescu.
Manole: Întoacerea sau nu în minister este o temă foarte îndepărtată
ACTUALIZARE 12:50: Ministrul demisionar al Muncii, Florin Manole, refuză să comenteze decizia partidului din care face parte de a depune o moţiune de cenzură alături de Alianţa pentru Unirea Românilor. El anunţă că va sprijini, ca parlamentar, demersurile care ţin de îmbunătăţirea legislaţiei care vizează activitatea ministerului pe care l-a condus. Florin Manole admite că ar vrea să obţină un alt mandat de ministru, dar spune că „întoacerea sau nu în minister este o temă foarte îndepărtată”.
Întrebat, luni, în repetate rânduri, dacă va vota moţiunea de cenzură pe care partidul din care face parte a anunţat că o va depune, alături de AUR, Florin Manole a refuzat să comenteze demersul şi să precizeze dacă va vota moţiunea.
El a explicat că, la prezentarea bilanţului mandatului său, vrea să discute doar despre activitatea ministerului pe care l-a condus.
„Orice alte declaraţii despre temele politice, în continuarea zilei, în Parlament, în dezbaterile publice”, a afirmat Manole, subliniind că nu consideră că este cazul ca astfel de declaraţii să fie făcute în contextul discuţiilor despre activitatea sa ca ministru al Muncii.
Florin Manole precizează că va continua, în calitate de parlamentar, să activeze în aşa fel încât legislaţia care guvernează activitatea ministerului pe care l-a condus să fie una cât mai bună.
Ministrul demisionar a fost întrebat dacă îşi doreşte să revină, într-o altă formulă guvernamentală, în funcţia de ministru al Muncii.
RelatedPosts
„Nu doar că îmi doresc, dar cu certitudine toate temele care ţin de Ministerul Muncii şi pentru că sunt teme care sunt foare apropiate de credinţele mele politice, toate aceste teme vor fi prioritare pentru mine. Întoacerea sau nu în minister este o temă foarte îndepărtată şi, oricum, nu face obiectul bilanţului”, a răspuns Florin Manole.
Bilanţul lui Florin Barbu
ACTUALIZARE 10:40: Fostul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a prezentat bilanțul mandatul său.
Barbu a declarat, într-o conferinţă de presă, că românii au fost protejaţi de actul normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Sigur că mi-am făcut datoria şi faţă de cetăţenii români, pentru că am avut o ambiţie foarte mare. Încă din 2023 – şi-am fost comentat de foarte mulţi analişti economici – am intervenit cu un act normativ privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. Cred că prin acest act normativ peste 50% din populaţia din România, cu venituri mici şi medii, au fost protejaţi. Iar lucrul acesta îl arată datele comunicate oficial de către Consiliul Concurenţei, prin care preţurile alimentelor de bază au scăzut cu procente importante cuprinse între 10 şi până la 47%”, a afirmat Florin Barbu.
El susţine că inflaţia a scăzut după mecanismul de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.
„Trebuie să ne uităm cu atenţie la ceea ce s-a întâmplat cu inflaţia. Trebuie să luăm în analiză că la 31 decembrie 2022 am intrat cu o inflaţie de aproape 9%. După acest mecanism de plafonare a adaosului comercial, inflaţia în România la 31 decembrie 2023 a fost undeva la 5,4%. A fost o măsură pentru români şi pentru consumatorii români”, a transmis fostul ministrul al Agriculturii.
Florin Barbu a adăugat că „atunci când se realizează practici comerciale neloiale şi mută acest adaos comercial pe alte alimente, sigur inflaţia în România va creşte în continuare”.
Barbu a afirmat că a propus plafonarea adaosului comercial la 20% la toate produsele agroalimentare.
„Eu am propus în Guvernul României pentru o perioadă de şase luni pentru a stabiliza piaţa, ca toate produsele agroalimentare să aibă o plafonare de adaos comercial de 20%. Dar vreau să mai fac încă o precizare pentru toţi analiştii economici care au criticat această măsură. 20% adaos comercial este pus peste toate cheltuielile directe şi indirecte. Vorbim de un profit net de 20%. Nu ştiu de ce nu sunt mulţumiţi cu un profit net de 20%. Dacă ne uităm la Ministerul de Finanţe şi în datele publicate de magazinele de retail vedem un profit net de de 0,5% sau 1%. De ce nu se mulţumesc un profit net de 20%?”, a mai declarat Florin Barbu.
Numirea miniştrilor interimari, în Monitorul Oficial
ACTUALIZARE 09:25: Decretele de numire în funcţie a miniştrilor interimari la portofoliile rămase vacante după demisia PSD din Guvern au fost publicate luni în Monitorul Oficial.
Totodată, au fost publicate în Monitorul Oficial şi decretele privind demisiile miniştrilor PSD.
Miniştrii social-democraţi şi-au depus demisiile, joia trecută, la Palatul Victoria.
Vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Şerban, s-au retras din Executivul condus de premierul Ilie Bolojan.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Demisiile miniştrilor PSD urmează să fie publicate, luni, în Monitorul Oficial şi să devină efective, la fel ca şi interimatele propuse de premierul Ilie Bolojan pentru portofoliile rămase vacante.
Vineri, preşedintele Nicuşor Dan semnat demisiile celor cinci miniştri şi a vicepremierului Marin Neacşu, din parte PSD, în urma deciziei partidului de a-I retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.
Şeful Executivului a anunţat că nu va demisiona din funcţie, în urma deciziei PSD, astfel că social-democraţii şi-au retras miniştrii din Guvern.
Miniştrii PSD îşi fac bilanţul şi predau mandatele interimarilor
Luni, pe parcursul zilei, miniştrii PSD ai Agriculturii, Justiei, Energiei, Muncii şi Transporturilor îşi prezintă bilanţul mandatului.
La 10:30 va avea loc bilanţul lui Florin Barbu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la ora 12:00 îşi prezintă bilanţul Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, sediul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale La ora 13:00, Radu Marinescu, ministrul Justiţiei, face bilanţul mandatului la sediul PSD, iar la ora 15:00, Ciprian Şerban, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, la sediul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. La ora 19:00, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, îşi prezintă bilanţul la sediul Ministerului Energiei.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat săptămâna trecută interimarii care vor prelua portofoliile PSD. Astfel, ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru, va prelua Ministerul Muncii, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila va prelua Ministerul Sănătăţii, vicepremierul UDMR Tanczos Barna va prelua Ministerul Agriculturii, vicepremierul PNL Cătălin Predoiu va prelua Ministerul Justiţiei, premierul Ilie Bolojan va prelua Ministerul Energiei, ministrul Apărării, vicepremierul USR Radu Miruţă va prelua Ministerul Transporturilor, iar protofoliul vicepremierului Marian Neacşu va fi preluat de Oana Gheorghiu.
Acasa























Declinare de responsabilitate pentru comentarii
