Nu s-au luat în calcul documente de arhivă, nu s-au făcut autopsii necesare, iar modul în care s-a desfasurat ancheta nu corespunde exigențelor CEDO, susține Licu.
”Am dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză. Am constatat că soluția de clasare este netemeinică nși nelegala fiind adoptata pe nbaza unor cercetari incomplete. Încadrarea faptelor a fost greșită, zădărnicind aflarea adevărului. În modul de desfășurare a anchetei, rezulta ca nu a existata o preocupare pentur stabilirea unor aspecte esentiale referitoare la evenimentele din decembrie ’89.
Am constatat că procurorii nu au valorificat informatii importante, în multe cărți, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate astfel de informații.
Deși SRI a intocmit un documuent amplu referitor la Decembrie 989, acesta nu se gaseste in dosaruk de urmărire penală și nu rezultă că s-a făcut vreun demers pentru obținerea acestuai., nu au fost obșinute demersuri pentru obțșinerea unorn documente ale unor instituții publice.
Nu au fost facute autopsii, fara justificare penbtru neefectuarea acestora. Nu a fost recuperata munitia cu care s-a tras asupra persoanelor. Nu au stabilit decat tipul munitiei.
Modul în care s-a desfasurat ancheta nu corespunde exigențelor CEDO. Am constatat faptul ca nu a intervenit prescriptia raspunderii penale., CEDO a stabilit ca manipularea incadrarii juridicie a evenimentelor ca sa fac obiect al unor termene de prescriptie contravine obiectivelor si scopului”, a declarat Licu.
În 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme (PICCJ) au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. În ordonanţa de clasare, PICCJ arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari.