Rezultatele provizorii ale recensământului populației nu arată numărul real al maghiarilor din România, susțin mai mulți sociologi care au participat la un eveniment organizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. Aceste rezultate sunt astfel din nou contestate, după ce anterior, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) acuza un „genocid tăcut împotriva maghiarilor”.
Evenimentul în care s-au discutat rezultatele provizorii ale recensământului din România, a avut loc marți seară, la Cluj-Napoca.
„Marea majoritate nu este indiferentă cu privire la etnie, ci a închis completarea chestionarului din întâmplare”, a spus sociologul Tamás Kiss, scrie hirado.hu. Câţi dintre aceştia sunt maghiari, se va vedea doar la defalcarea teritorială, a adăugat acesta.
Potrivit datelor provizorii, pierderea naturală a populaţiei României este de 624 000 de persoane, în principal din cauza emigraţiei. A existat, însă, şi un nivel ridicat de imigraţie: au sosit refugiaţi români din Ucraina şi români din Republica Moldova. Statul priveşte imigranţii ca forţă de muncă.
„În cazul maghiarilor din România, este dificil să calculăm pierderea reală, întrucât abia dacă ştim care este numărul maghiarilor, care potrivit primelor date ar putea fi în jur de 1,1 milioane”, au spus experţii. Astăzi, Ungaria nu mai reprezintă ţara de destinaţie nr. 1 a migraţiei maghiarilor transilvăneni, care aleg mai degrabă statele din Europa de Vest. Potrivit cercetătorilor, numărul maghiarilor din România care au domiciliul în Ungaria este de 280 000; în ultimii zece ani, acest număr a crescut cu 24 000.
La rândul lui, sociologul István Horváth a spus că deşi acum categoriile etnice au fost determinate de organizaţiile minorităţilor naţionale, identificarea multiplă nici nu a fost discutată măcar. Potrivit sociologului, în acest domeniu ar fi nevoie de o schimbare de paradigmă. Potrivit lui Tamás Kiss, schimbarea de paradigmă ar fi dacă atunci când se vorbeşte despre etnie şi limbă maternă, acesta din urmă ar fi aspectul decisiv, iar maghiarii transilvăneni s-ar defini drept o „comunitate culturală lingvistică multietnică”. Astfel, în descrieri „s-ar regăsi” şi romii, secuii şi şvabii vorbitori de limba maghiară. O altă întrebare este ce se va întâmpla cu imigranţii din Secuime, a mai adăugat sociologul.
În ceea ce priveşte politicile publice, s-a spus că elita politică se concentrează pe clasa de mijloc prosperă, ceea ce este mai puţin compatibil cu structura socială a comunităţii maghiare din Transilvania, întrucât aceasta include mulţi romi şi multe persoane care trăiesc din munca sezonieră efectuată în străinătate. Pentru ca maghiarii din România să se păstreze într-un număr mai mare, ar trebui integrate aceste „categorii inferioare”, susţin experţii.
După publicarea rezultatelor provizorii ale recensământului în decembrie, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) a acuzat un „genocid tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”.
Datele culese de Institutul Național de Statistică arată că numărul locuitorilor care s-au declarat de etnie maghiară este puțin peste un milion, în scădere cu 225.000 față de recensământul din 2011.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus atunci că „nu există motive de sărbătoare, dar nici de panică„, deoarece aproape 2,5 milioane de cetățeni nu și-au declarat etnica, deci numărul maghiarilor este mai mare în realitate.
