pretzmic.ro
casarusu.ro/

- Advertisement -

starshiners.ro

- Advertisement -

- Advertisement -

Funcționarii din România au cele mai mari salarii din Europa Centrală și de Est

eurogsm.ro

- ADS -

Marți dimineață s-au reluat în Parlament discuțiile pe marginea Bugetului pentru acest an. Marea problemă a acestui buget național este dată de faptul că majoritatea consistentă a banilor care intră în vistieria Statului se duce pe așa numitele ”cheltuieli rigide”: salarii și pensii. HotNews a organizat luni o primă masă rotundă pe tema Bugetului, în care am abordat mai multe alte teme: cât de mare e datoria publică și până unde ne putem îndatora?, sunt prea mari salariile din sectorul public?, cum s-ar putea face o reformă a administrației?, care sunt punctele forte și vulnerabilitățile bugetului? ș.a. Au răspuns invitației noastre Florian Libocor, economist șef al BRD-GSG, Mihai Copaciu, director adjunct la Direcţia de modelare şi prognoze macroeconomice din Banca Naţională a României, Laurian Lungu, co-fondator Consilium Policy Advisers Group și Ionuț Dumitru, econimist-șef al Raiffeisen Bank.
Astăzi vom prezenta modul în care cei 4 macroeconomiști văd problema salarizării din sectorul public și posibile căi de a reforma administrația.

Florian Libocor, BRD: Cum calculezi productivitatea unui dascăl? Procesul de învățământ durează 12 ani și nu știi câtă plusvaloare va aduce elevul acelui dascăl în economie sau în societate

”Salariile niciodată prea mari, dacă îi întrebați pe cei care le primesc. Pe de altă parte în ultima perioadă toată lumea a observat că dinamica salariilor din sectorul public a fost semnificativ mai mare. Mai exact acolo am avut o dinamică pozitivă, în rest am avut de-a face cu o stagnare. Și atunci o bună parte dintre economiști au spus ok, dar care e productivitatea? Aici intrăm într o zonă destul de sensibilă, dar plăcută ca subiect de discuție”, a spus economistul șef al BRD.

Cum calculez productivitatea unui dascăl spre exemplu?, se întreabă Libocor. ”Pentru că procesul de învățământ durează în caz fericit 12 ani – gimnaziu plus liceu. Cum calculezi productivitatea unui învățător, neștiind până la urma urmei cât de mult plus valoare va aduce elevul acestui dascăl în economie sau în societate în perioada în care el e în clasele 1-4. Trebuie să aștepți până când elevul acela termină liceul să vezi câtă plusvaloare a generat. E destul de greu de calculat …În sistemul de sănătate la fel: cum se calculează productivitatea unui chirurg? Unii ar putea spune că e probabil foarte simplu: numeri câți pacienți au scăpat și câți n-au scăpat. Dar să nu cădem în utopii. Nu cred că e corect așa”, spune acesta.
Ce a mai spus Florian Libocor în cadrul mesei rotunde:
  • Sistemul public în ansamblul lui este într-adevăr un consumator de resurse, dar asta nu ar fi deloc dureros dacă ceea ce s-ar întoarce către societate ar aduce beneficii societății. Adică în momentul în care mă duc la medic să nu stau pe niște holuri relativ înghesuite șase ore- este cazul apelurilor la urgență. Și nu e vorba doar de aceste această perioadă conjuncturală era și înainte la fel. Sau dacă mă duc într-o școală sau într-un liceu să stau să cait toaleta prin curte- și spun asta cu părere de rău că mai avem și asemenea situații. Aici suntem. Asta e alocarea, astea sunt salariile- nu sunt suficiente întotdeauna, cum spuneam. Sunt absolut de acord cu asta și este omenește este firesc, nu trebuie să fie deloc condamnabil sau criticabil.
  • Având experiența a patru ani și jumătate în ministerul Finanțelor într-o perioadă care a fost destul de dificilă în România 1998-2002 pot să spun că într adevăr în aparatele guvernamentale se discută despre două situații – fie este supradimensionat, fie subdimensionat. În primul caz se merge pe acea distribuție Pareto: există 20 la sută din personal care își face treaba și 80 la sută care face orice altceva. În cazul sub-dimensionării, avem de-a face cu percepția celor care spun că nu-și văd capul de atâta treabă, că uite dom’le nu mai facem față, muncim de ne sar capacele șamd.
  • Soluția ar fi probabil o reașezare a acestor scheme, o testare a oamenilor… dar e foarte dificil de spus pentru că orice ai spune este blamat și condamnabil.
  • Eu personal nu sunt adeptul ideii cum o fi o fi, lasă că merge și așa etc. Să ne înțelegem: chestiunile astea cu ”hai să-i facem loc și nepotului lui X sau verișorului lui Y sunt chestiuni pe care lumea se ferește să le discute. Dar sunt chestiuni care generează costuri și nu aduce nicio valoare adăugată.
  • Dacă vorbim de cadre medicale, personalul e suboptim. Pe de altă parte, dacă vorbim de aparatul bugetar central, am senzația că vedem o ușoară supradimensionare în anumite zone și o subdimensionare în alte zone, indiferent de percepția Pareto de care vorbeam, cea cu cei 20 la sută care fac treabă și restul care fac orice altceva.

Ionuț Dumitru: Avem în administrația publică din România cel mai mare salariu din Europa Centrală și de Est

”În ce privește salarizarea în sectorul bugetar sunt două aspecte ale acestui subiect. Pe de-o parte numărul de salariați iar pe de altă parte nivelul de salarizare al acestora. Dacă ne uităm pe cifrele statistice și le comparăm și cu cele din alte state o să constatăm că, la nivel de număr de personal din sectorul public din România, acesta pare mic sau mare în funcție de reperul la care ne uitam”, a explicat și Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.

”De exemplu dacă ne uităm la numărul de angajați din economie, inclusiv cei care sunt auto-angajați- acel self-employment- o să constatăm că suntem la coada clasamentului european și am trage concluzia că nu sunt mulți bugetari. Dacă ne uităm însă la numărul de plătitori de taxe și impozite și anume la numărul de salariați care sunt plătitori de taxe și impozite, o să constatăm că sunt mulți bugetari raportat la acești plătitori de taxe și impozite.

Până la urmă poți să spui dom’le dar totuși serviciile publice adresează toată populația nu numai cei care plătesc taxe și impozite. Și că e treaba statului să-i facă pe cei care nu plătesc taxe și impozite să le plătească: Sau dacă sunt deduceri fiscale, scutiri și așa mai departe să corecteze acest lucru. Deci aș spune că nu prea avem dovezi pe care să ne bazăm să spunem că sunt prea mulți bugetari la nivel agregat sau sectorial. Poate în administrația locală, în anumite ministere pot exista discrepanțe și dezechilibre destul de mari- fie prea mulți fie prea puțini”, a mai spus Dumitru..

Ce a mai spus pe această temă economistul șef al Raiffeisen Bank:

  • Dar la nivel agregat nu cred că putem trage concluzia că sunt prea mulți. În același timp pe partea de salarizare lucrurile par să fie clare. Nivelul de salarizare în România sectorul public- raportat la media pe economie- este de departe cel mai mare din Europa. Mă refer aici la așa numitul salariu relativ, raportat la media pe economie. Administrația publică de la noi e de departe cea mai bine plătită, raportată la salariul mediu pe economie. La mare distanță față de celelalte state- decalajul cam de 60 70 la sută.
  • Dacă ne uităm la Educație sau la Sănătate tot în termeni relativi, stăm destul de bine în clasamentul european.
  • Dacă ne uităm în termeni absoluți ,adică salariul în echivalent euro, lucrurile stau în felul următor: Avem în administrația publică din România cel mai mare salariu din Europa Centrală și de Est. Mai mare decât în Polonia, mai mare decât în Ungaria, decât în Cehia sau decât în țările din jurul nostru. Iar dacă ajustăm și cu puterea de cumpărare salariul din administrația publică din România nu e foarte foarte departe de salariul din Germania spre exemplu. Ne vine sau nu să credem, dar asta e realitatea.
  • Evident că întotdeauna va interveni subiectivismul- dacă întrebi un funcționar din administrația publică dacă e mulțumit de salariul , o să-ți spună că nu. Până la urmă e o chestiune de management al performanței și raport între performanță și modul în care îl plătești. Nu putem fi ipocriți și să spunem că au salarii prea mici. Problema e ce livrează în schimbul acelor salarii.
  • Și cred că se pot găsi indicatori prin care să măsurăm calitativ prestația lor. Așa cum în banking – care e tot din categoria ”Servicii” avem acel NPS- Net Promoter Score, care măsoară cât de satisfăcut e cliantul de serviciul pe care i-l livrezi, la fel ai putea construi indicatori de satisfacție a clientului vis-a-vis de serviciul public oferit. Evident că trebuie găsite niște chei de control, dar cred că pot fi construiți astfel de indicatori.

Laurian Lungu: Acest model economic nu poate fi susținut economic pe termen lung. Nu poți să crești din pix salariile unor oameni care nu sunt expuși competiției

”O țară crește pe termen lung prin export. Sectorul public în esență este un sector non-tradable. Multe din serviciile lor sunt exportabile. Politica practicată în ultimii ani la noi a fost de creștere accelerată a cheltuielilor cu salariile, cu precizarea că trebuie făcute distincțiile dintre Sănătate, Eduație șamd. Per ansamblu nu poți avea într-un sector care nu exportă, care nu este expus competiției (spus în termeni foarte simpli) să ai un salariu care depășește media economiei și nu doar asta, ci și cea a sectoarelor care exportă, adică industria”, a explicat Laurian Lungu, co-fondatorul think-tankului CPAG.
Ce a mai spus Laurian Lungu:
  • Diferența între salarii este mare, iar acest model economic nu poate fi susținut economic pe termen lung. Nu poți să crești din pix salariile unor oameni care nu sunt expuși competiției, pentru că impactul competiției este dat de nivelul salariilor care exportă. Și alte companii din rândul celor care exportă le-ar plăcea să li se mărească din pix salariile, problema este că nu pot, pentru că în secunda doi ar deveni necompetitive și și-ar închide porțile.
  • Aceste cheltuieli cu salariile din sectorul public sunt foarte mari, iar redresarea lor trebuie făcută clar în perioada următoare. Pentru că dacă luăm în calcul o perioadă de 8 ani, 2016-2024, creșterea rămâne destul de substanțială. Ar fi foarte bună această reformă administrativ-teritorială și care ar economisi bani foarte mulți la buget.
  • Iar dacă vorbim de o restructurare a personalului, trebuie subliniat că competențele sunt foarte importante! Trebuie să iei omul potrivit și să-l pui la locul potrivit. Dacă am face acest lucru poate și salariile ar deveni mai competitive în administrația publică.

Mihai Copaciu: trebuie acordată o mult mai mare importanță satisfacției contribuabilului

”Aș încerca să răspund pe mai multe pliere l întrebarea dacă sunt prea mari salariile din sectorul public, iar primul dintre acestea ar fi e cel legat de anvelopa salarială, care e foarte mare și a crescut mult în ultima perioadă. E o întreagă dezbatere în economiile în curs de dezvoltare, legată de ponderea muncii în totalul alocării produse în economie. La noi vorbim de 33% în intervalul 2014-2020. Această pondere a crescut la 39%. Din această creștere de 6 puncte procentuale circa 3,5 pp au mers în sectorul public și doar 2,5 pp în sectorul privat. Deci avem o problemă din acest punct de vedere”, spune Mihai Copaciu.
De asemenea, mai trebuie să ne uităm la cum sunt distribuite resursele în sectorul public. Sunt niște probleme distribuționale și mi-ar plăcea să văd comparații legate de salariul unui profesor din mediul public față de privat.
Unde e greu de făcut o asemenea comparație pentru că nu avem contrapartidă, e administrația publică. Și aici trebuie acordată o mult mai mare importanță satisfacției contribuabilului.
Ce a mai spus Mihai Copaciu:
  • Nu în ultimul rând e sectorul educațional, în special la cel preuniversitar. Acolo sunt probleme de salarizare neadecvată a unor profesori și de design greșit al mecanismului de atragere de profesori la anumite școli. Și să vă dau un exemplu. Toți știm că dacă vrei să îți dai copilul la o școală cu bună reputație trebuie să îți faci viză de flotant.
  • Ei bine, modul de intrare în sistem a profesorilor ar trebui regândit. Și am să vă dau un exemblu din baschetul american. În NBA, cum se menține la un nivel relativ limitat discrepanța dintre forța echipelor? Să nu ai , altfel spus, echipe care domină ani la rândul campionatul fără a le încuraja și pe celelalte? Cei mai buni baschetbaliști care vin din mediul universitar sunt aleși de cele mai slabe echipe.
  • Cred că și la noi ar trebui un design astfel încât să avem oameni tot mai buni și în mediul rural, astfel încât problemele pe care le avem în învățământul primar și cel secundar să nu rămână la fel de stringente. Avem o problemă pe termen mediu și lung foarte mare.
  • Eu sunt siderat de faptul că imaginea reformei în Educației și purtătorul de cuvânt al Educației e un blogger care încalcă cele mai elementare reguli legate de pandemie. Aici trebuie intervenit și încă rapid.

Trebuie să ținem cont și de mediul rural. Privim România ca pe o sumă de orașe, dar există o discrepanță uriașă între componenta rurală și mic-urbană și restul Uniunii Europene.

VIZUALIZAT 11 ori,
 acai berry 900 apteka
 
Citește și

Lasă un răspuns