Acasa
Guvernul Bolojan îşi angajează astăzi răspunderea în Parlament pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului, adoptat vineri în ședință de guvern. Şedinţa plenului Parlamentului se desfăşoară cu prezenţă fizică şi online, începând cu ora 17:00.
Ședința comună a celor două camere ale Parlamentului, amânată pentru ora 17:00
ACTUALIZARE 16:12 Şedinţa comună a Parlamentului în care Guvernul Bolojan îşi angajează răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar va avea loc luni, de la ora 17:00, au decis Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Pe ordinea de zi a şedinţei conducerii Parlamentului s-a aflat proiectul pentru modificarea anexei la Decizia preşedinţilor celor două Camere legislative privind convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sesiune extraordinară.
Iniţial, şedinţa comună a Legislativului era programată pentru ora 15:00.
„Programul de lucru prevăzut în anexa la Decizia preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 1/2025 privind convocarea Camerei Deputaţilor şi Senatului în sesiune extraordinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 4.07.2025 se modifică după cum urmează: Luni, 7 iulie 2025 – ora 17:00 – până la finalizare (prezenţă fizică şi online) – Angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare”, prevede hotărârea Birourilor permanente reunite.
Ședința de guvern s-a încheiat
ACTUALIZARE 14:40 Şedinţa de guvern, în care membrii Cabinetului Bolojan au stabilit forma finală a proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, s-a încheiat luni, după aproape o oră.
Premierul Ilie Bolojan şi membrii Cabinetului vor merge direct în Parlament, unde îşi vor angaja răspunderea pe primul pachet fiscal pentru reducerea deficitului.
RelatedPosts
În şedinţă, Guvernul a analizat amendamentele depuse de parlamentari la proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi a stabili forma finală a actului normativ.
Ce conține proiectul guvernului
Printre măsurile pe care guvernul vrea să le adopte în pachetul pe care își angajează răspunderea se numără și scăderea cu 40% a subvenției pentru partide:
„În anul 2026, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 40% faţă de nivelul acordat în anul 2024.”
De asemenea, pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti CASS pentru suma care depășește acest prag.
„Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei lunare de 3.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.”
ACTUALIZARE 12:20 Ședința de guvern a fost amânată cu o oră, la 13:30.
ACTUALIZARE 11:23 Guvernul se întrunește în ședință la ora 12:30, urmând să adopte ultimele amendamente, urmând ca la ora 15:00 să se prezinte în Parlament pentru asumarea răspunderii.
Ședința este dedicată aprobării formei finale a proiectului de lege asupra căruia Guvernul își asumă răspunderea în Parlament, după analizarea amendamentelor depuse de parlamentari, a transmis guvernul.
Știrea inițială
Având în vedere că Parlamentul a intrat la sfârşitul lunii iunie în vacanţă, pentru desfăşurarea procedurii referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, senatorii şi deputaţii au fost convocaţi într-o sesiune extraordinară.
Executivul a avizat vinerea trecută primul pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului.
Pentru depunerea amendamentelor la proiect, parlamentarii au ca termen final ziua de luni, la ora 8:00. Ulterior, va avea loc o şedinţă de guvern pentru analizarea amendamentelor depuse.
Luni, la ora 15:00, Guvernul îşi asumă răspunderea în plenul reunit. Şedinţa plenului Parlamentului se desfăşoară cu prezenţă fizică şi online.
Procedura
Dacă în termen de trei zile de la asumarea răspunderii, deputaţii şi senatorii nu au iniţiat nicio moţiune de cenzură la adresa Guvernului, atunci proiectul de lege se consideră adoptat. În cazul depunerii unei moţiuni de cenzură, dacă aceasta a primit votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci Guvernul este demis.
Proiectul de lege pe care Guvernul îşi angajează răspunderea reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor, preciza Executivul.
„Prin acest pachet de măsuri se urmăreşte atingerea următoarelor obiective: reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani, recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară, evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare, realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de euro brut, respectiv 0,7% din PIB”, se arăta într-un comunicat al Executivului.
Măsuri de austeritate
Cele mai importante măsuri prevăzute în acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA de 11 şi 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanţi şi ţigări, precum şi introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei.
Consiliul Economic şi Social a dat un aviz negativ proiectului, susţinând că măsurile fiscal-bugetare propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetăţenilor şi afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social şi economic negativ asupra întregii societăţi.
Totodată, sindicatele ameninţă cu proteste în această săptămână.
„Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecinţe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, creditorii noştri, cei care ne împrumută în prezent şi de care avem nevoie şi în viitor, pentru că nu putem să funcţionăm altfel, nu ne-ar împrumuta şi nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiţionate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. (…) Din 100 de lei care au fost încasaţi din taxele şi impozitele de la cetăţeni, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiţi dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câştigă cât ar putea rezista şi extrapolaţi această situaţie la nivelul unei ţări şi înţelegeţi în ce situaţie este România”, explica săptămâna trecută premierul Ilie Bolojan.
Declinare de responsabilitate pentru comentarii
